Ne uităm la înteriorul arterelor și vedem un strat de celule cu rol endocrin. Toate cântăresc 2 kilograme, dacă dumneavoastră aveți în jur de 70 kilograme pe cântar.
Ne uităm în interiorul arterelor. Și vedem un strat subțire de celule, numite endoteliu. Dacă am desfășura aceste celule, am umple șase terenuri de tenis de câmp. În interiorul arterelor apar evenimentele cardiovasculare – infarct și AVC. De aceste celule de depinde speranța de viață.
Corespondent PRO TV: „Care e vârsta mea reală? Nu îmi spune cartea de identitate, ci îmi arată celulele din interiorul arterelor. Aceasta deoarece ce-am făcut până acum, biologic vorbind, se vede la nivelul lor. Am fumat, am stat ore în șir pe canapea, am glicemia mare ori hipertensiune. Am colesterolul rău mare. Toate acestea sunt numite de medici factori de risc cardiovascular. Și toate rămân la nivelul arterelor. Și ne stabilesc speranța de viață”.
Cinci kilograme în plus față de greutatea ideală pentru înălțimea dumneavoastră cresc tensiunea. Dar și nivelul grăsimilor din sânge ori glicemia. 2/3 din accidentele vasculare apar din cauze metabolice.
Noile medicamente destinate scăderii în greutate au în primul rând efecte bune cardiovasculare. Este vorba de analogii de GLP1, adică medicamente care copiază un hormon produs de organism în intestin.
Prof dr. Dan Gaiță, medic primar cardiolog: „Deci ele sunt medicamente cardiovasculare care din fericire îți controlează și greutatea corporală. Ele au un efect suplimentar într-o zonă de inflamație cronică. Știm că excesul ponderal e legat de inflamația cronică. 2/3 din cei care au făcut infact au această inflamație cronică. Nu avem medicamente în afară de statine în doze mari și aspirină în doze mici. Această clasă de medicamente- putem preveni infarctul la cei care au avut infarct așa cum putem preveni infarctul la cei cu risc crescut”.
Orice scădere în greutate, prin orice metodă, poate produce calculi biliari. De aceea, înaintea medicamentelor se face ecografie de abdomen. Și tot înainte de face ecografie de tiroidă și se dozează în sânge markerul numit calcitonină.
Prof dr. Dan Gaiță, medic primar cardiolog: „Pe de altă parte, aceste medicamente, analogi de GLP1 au receptori în pancreas. Dăm medicamentele, îi face pe acești receptori să creacă amilaza sau lipaza, dublarea valorilor nu arată patologie. Faptul că își cresc ușor valoarea arată că medicamentele funcționează”.
Medicamentele destinare scăderii ponderale copiază doi hormoni pe care îi producem în intestin. Este vorba de GLP1 și GIP. Producem singuri GLP1 după ce mâncăm fibre. Ne ajutăm sistemul cardio-vascular și prin hrană corectă.
Fibrele, odată ajunse în colon, determină bacteriile din intestin să producă butirat. Iar celulele intestinale secretă instantaneu hormonul numit GLP1.
Dr Roxana Voica: „Nu degeaba se spune că cine mănâncă sănătos și descarcă această cantitate de GLP 1 mănâncă multe fibre, transmit creierului senzația - gata, suntem sătui, ne-am săturat și ne vedem de altă treabă. E memoria de scurtă durată a creierului”.
Odată produs, hormonul GLP 1 spune și hipotalamusului din creier să regleze foamea. Așadar nu mai suferim de foame toată ziua. Se distruge însă în doar 2 minute. Apoi îl producem, din nou, când mâncam fibre. Pentru că înțelegem fiziologia umană mai bine, noile recomandări în privința farfuriei corecte țin seama și de hormonul GLP1, produs de organism și de bacteriile din colon, care fabrică așa numitul butirat.
Farfuria corectă are jumătate legume. Cealaltă jumătate se împarte - un sfert proteine și un sfert carbohidrați în care ideal ar fi să puneți leguminoase - fasole, mazăre, linte, năut, toate pline de fibre.
Aceste recomandări sunt pentru toate persoanele normoponderale, dar și pentru cele care se află deja sub medicația destinată scăderii ponderale.
