Descoperiri arheologice din neoliticul timpuriu, bronzul târziu şi perioada migraţiilor, în Galați

descoperire arheologica

Specialiştii muzeelor de istorie din Galaţi şi Tecuci au organizat în lunile iunie şi iulie o campanie de cercetare arheologică preventivă în situl "Negrileşti - Curtea Şcolii", informează Agerpres.

Acolo au fost făcute descoperiri arheologice din neoliticul timpuriu, bronzul târziu, perioada migraţiilor, perioada premedievală şi perioada modernă, se arată într-o informare de presă transmisă joi de muzeograful Costel Ilie de la Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galaţi.

Potrivit sursei citate, cercetările s-au derulat în două sectoare importante ale sitului - "La Pin" şi "Curtea Şcolii".

În sectorul "La Pin" au fost trasate şi cercetate trei unităţi de săpătură, în care au fost identificate 34 complexe arheologice, locuinţe, gropi menajere, instalaţii de ardere de uz casnic, datate în neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criş), bronzul târziu (cultura Noua), perioada migraţiilor (sec. IV - V p. Chr.), perioada premedievală (sec. VIII - X) şi perioada modernă.

În sectorul "Curtea Şcolii", cercetarea a vizat o suprafaţă aflată în faţa ruinelor vechiului conac boieresc, unde Şcoala Gimnazială "Florea Julea" din localitate intenţionează să ridice o nouă grădiniţă. Aici s-a reuşit deschiderea a trei suprafeţe de cercetare totalizând 120 mp, în care au fost descoperite morminte din perioada medieval târzie, urmele unei locuinţe din perioada post-romană (cultura Sântana de Mureş-secolul IV p. Chr.), precum şi un nivel de locuire din epoca bronzului, cu materiale arheologice specifice culturii Noua (mileniul II a. Chr).

Citește și
ruine, arheologi, Bulgaria
O pâine veche de 14.500 de ani, descoperită de arheologi. Ipoteză surprinzătoare

"Cercetarea arheologică preventivă din situl Negrileşti, derulată în vara acestui an, a adus informaţii suplimentare privitoare la locuirea în acest areal, în perioadele preistorice, post-romane, prefeudale, medievală şi modernă, completând astfel datele privitoare la evoluţia societăţii umane în nord-vestul judeţului Galaţi şi a bazinului râului Bârlad", a precizat Costel Ilie.

Potrivit acestuia, situl arheologic de la Negrileşti, din apropierea oraşului Tecuci, inclus în Lista Monumentelor Istorice din România, a fost studiat pentru prima dată de regretatul arheolog tecucean Mircea Nicu în anul 1981. Situl a fost cercetat mai intens după anul 2007, în campanii de cercetări arheologice preventive determinate atât de factorii naturali (erodarea malului stâng al râului Bârlad), dar şi de necesităţile edilitare şi intervenţiile neautorizate în sit.

Între anii 2007-2017 au fost cercetate peste 50 de unităţi de săpătură, secţiuni şi casete în mai multe sectoare ale sitului, punându-se în evidenţă numeroase complexe de locuire din diferite perioade istorice. Au fost descoperite un număr de peste 300 de complexe arheologice, locuinţe, vetre, cuptoare de uz gospodăresc şi ars ceramică, gropi menajere, morminte, încadrate cronologic în neolitic, epoca bronzului, perioada post-romană, şi cea a secolelor VIII-X. Au fost, de asemenea, surprinse complexe şi structuri arheologice din perioada medievală şi epoca modernă.

"Ca urmare a acestor campanii de cercetări derulate an de an de către specialiştii muzeelor de istorie din Galaţi şi Tecuci, au fost descoperite mărturii arheologice ce îmbogăţesc acum patrimoniul celor două instituţii. Vase ceramice, unelte din piatră şi os, arme şi unelte din metal, figurine zoomorfe, resturi faunistice din diferite perioade istorice au crescut numărul pieselor arheologice aflate în respectivele colecţii muzeale", a mai spus Costel Ilie.

Citește și...
Reacția autorităților din Egipt după ce un britanic a cerut să bea lichidul din sarcofagul deschis
Reacția autorităților din Egipt după ce un britanic a cerut să bea lichidul din sarcofagul deschis

Un val de glume și supoziții bizare legate de lichidul din sarcofagul vechi de 2000 de ani, deschis vineri de arheologi, a ajuns până la urechile oficialilor egipteni din Ministerul Antichităților care s-au văzut nevoiți să intervină.

O pâine veche de 14.500 de ani, descoperită de arheologi. Ipoteză surprinzătoare
O pâine veche de 14.500 de ani, descoperită de arheologi. Ipoteză surprinzătoare

Fragmente carbonizate dintr-o pâine coaptă acum 14.500 de ani într-un cuptor din piatră găsite într-un sit preistoric din Iordania le oferă cercetătorilor o ipoteză surprinzătoare: oamenii făceau pâine cu mii de ani înainte de a se apuca de agricultură.

Recomandări
Surse: Guvernul a decis. Cresc pensiile și salariul minim în România de la 1 ianuarie
Surse: Guvernul a decis. Cresc pensiile și salariul minim în România de la 1 ianuarie

Surse guvernamentale au confirmat pentru Știrile Pro TV că Guvernul PSD-PNL-UDMR a decis să crească pensiile și salariul minim în România de la 1 ianuarie 2023.

 

 

Politico: Cererea Ucrainei de aderare accelerată la NATO a fost o surpriză pentru SUA
Politico: Cererea Ucrainei de aderare accelerată la NATO a fost o surpriză pentru SUA

Cererea de aderare accelerată a Ucrainei la NATO, semnată vineri de președintele Volodimir Zelenski, a fost o surpriză pentru administrația Biden, potrivit unor surse oficiale de la Washington, citate de Politico

Ucraina ar fi încercuit un bastion esenţial pentru Moscova, unde se află peste 5.000 de soldaţi ruși. VIDEO
Ucraina ar fi încercuit un bastion esenţial pentru Moscova, unde se află peste 5.000 de soldaţi ruși. VIDEO

Ucraina ar fi încercuit forţele ruseşti în jurul unui bastion care este esenţial pentru Moscova, în oraşul de la est Liman.