O pâine veche de 14.500 de ani, descoperită de arheologi. Ipoteză surprinzătoare
Fragmente carbonizate dintr-o pâine coaptă acum 14.500 de ani într-un cuptor din piatră găsite într-un sit preistoric din Iordania le oferă cercetătorilor o ipoteză surprinzătoare: oamenii făceau pâine cu mii de ani înainte de a se apuca de agricultură.
Descoperirea făcută publică luni demonstrează că populaţia de vânători din Mediterana de Est deţinea tehnica fabricării pâinii mult mai devreme decât se crezuse până acum, cu 4.000 de ani înainte de a dezvolta obiceiul cultivării plantelor, transmite Reuters, conform Agerpres.
Pâinea descoperită, cel mai probabil coaptă fără drojdie şi asemănătoare unei lipii, era realizată din cereale sălbatice precum orzul, alacul (specie de grâu cultivat din timpuri preistorice, n.red) sau ovăzul, precum şi din tuberculi de la un strămoş al papirusului de apă, care au fost măcinate şi transformate în făină.
Archaeologists have found the remains of bread baked 14,400 years ago in Jordan — it just kneaded time to be discovered https://t.co/6sRkMSIL8B pic.twitter.com/jnNGLgEAFN
— CNN (@CNN) 17 July 2018
Această tehnică a coacerii pâinii a fost dezvoltată de cultura Natufi, caracterizată printr-un stil de trai mai degrabă sedentar decât nomad, şi a fost descoperită la situl arheologic din Deşertul Negru, Iordania.
''Descoperirea pâinii la un sit de o asemenea vechime este un lucru excepţional'', a spus Amaia Arranz-Otaegui de la Universitatea din Copenhagen, cercetător postdoctoral în arheobotanică şi autoarea principală a cercetării publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.
Remains of bread baked 14,400 years ago found in Jordan https://t.co/OTH3DIXDkK #History #Archaeology #Jordan pic.twitter.com/Q5tfAqX3ft
— Eric G. E. Zuelow (@EZuelow) 17 July 2018
Arranz-Otaegui spune că, până acum, originile pâinii au fost asociate cu primele societăţi care se ocupau de agricultură şi cultivau cereale şi legume. Cea mai veche descoperire anterioară a existenţei pâinii are 9.100 de ani şi a fost realizată la un sit din Turcia.
''Acum trebuie să evaluăm dacă exista o relaţie între fabricarea pâinii şi originile agriculturii '', mai spune Arranz-Otaegui. ''Este posibil ca pâinea să fi reprezentat o motivaţie pentru a cultiva şi a face agricultură, dacă aceasta a devenit un aliment dorit şi căutat''.
''Pâinea ne oferă o sursă importantă de carbohidraţi şi substanţe hrănitoare, inclusiv vitamine din complexul B, fier şi magneziu, precum şi fibre'', spune Tobias Richter, arheolog în cadrul Universităţii din Copenhaga şi coautor al studiului, referitor la importanţa nutriţională a introducerii pâinii în dietă.
Dovezile găsite în sit confirmă ipoteza conform căreia cultura Natufi avea o dietă bazată pe carne şi plante. Căminele rotunde, la nivelul solului, confecţionate din piatră de bazalt şi măsurând circa un metru în diametru, erau plasate în mijlocul colibelor.
Arranz-Otaegui spune că cercetătorii încearcă acum să recreeze cea mai veche pâine şi au reuşit să obţină făină din tuberculii folosiţi în reţeta preistorică. Este însă o problemă de cultivarea gustului, precizează cercetătoarea. ''Gustul tuberculilor este destul de aspru şi sărat. Dar este şi puţin dulce, de asemenea''.
Etichete: agricultura, arheologi, iordania, paine,
Dată publicare:
.webp)
