Delicatesa in Franta, interzisa in Scandinavia. Harta Europei in functie de consumul carnii de cal
Franta, Belgia si Italia sunt tari in care un mic dejun cu mezeluri de cal sau un pranz de afaceri cu fripturi asezonate sunt parte din normalitate.
In Germania, spre exemplu sunt foarte apreciate afumaturile, carnatii si chiftelutele din carne de cal. Interesant este faptul ca in vremuri demult apuse, carnea de cal era considerata mancarea saracilor.
"Au fost cazuri, mai ales in cazul asediilor, cand in orasele asediate, ajungeau sa manance cai, dar si pisici, caini sau sobolani" povesteste istoricul Dan Falcan.
Acolo unde se mananca, regulile sint stricte, iar preturile mari. In Germania spre exemplu, un gratar de cal garnisit cu cartofi copti poate costa si 180 de euro. Iar in Italia, 150 de euro.
Franta se numara printre tarile in care carnea de cal se mananca si se vinde. Comerciantii au de respectat insa, o regula stricta. Niciodata nu se vand capetele animalelor si nici oasele acestora.
Restaurantele frantuzesti ofera delicatese la 50 de euro portia. Se consuma anual zeci de mii de tone de carne de cal.
La polul opus, sunt tarile din peninsula Scandinava care au interzis prin lege mancarea cailor inca de acum aproape o mie de ani. La baza deciziei nu au fost argumente de sanatate publica, asa cum s-a intamplat, in alte vremuri, cu porcul. A cantarit pur si simplu atasamentul dintre om si animal, vazut drept companion, partener in razboaie si ajutor la munca.
Marea Britanie e undeva la mijloc. Desi legal, consumul de preparate din cal e practic inexistent. Englezii spun ca e o cruzime sa ucizi pentru hrana un animal nobil, pe care il vad in concursuri hipice si patruland prin parcuri, pentru siguranta lor. Tocmai de aceea gasesc incidentul de acum scandalos.
Romania nu are nici ea o traditie in a consuma acest tip de carne. Pana si legenda care circula inainte de 89 si care viza salamul de sibiu nu se confirma: celebrul salam romanesc nu a avut si nici nu are carne de cal in compozitie. Singurii care fac exceptie sunt cei din micile comunitati de turci si tatari din Dobrogea, dar si cele de rromi migranti. In acest ultim caz, e vorba insa de saracie.
"Intotdeauna, calul a fost respectat in traditia noastra populara si niciodata nu a fost sacrificat. Literatura noastra e plina de imaginea calului eroic, viteaz, care-si ajuta stapanul" aminteste Sabina Ispas, academician.
Altfel vorbind, carnea de cal e bogata in proteine si calciu si saraca in grasimi.