De ce au ales Donald Trump și Vladimir Putin să se întâlnească în Alaska. Detaliul care îl favorizează pe liderul rus
Decizia de a organiza summitul Trump-Putin în Alaska a creat controverse de când a fost anunțată, dată fiind distanța pe care cei doi trebuie să o parcurgă. Cu toate acestea, regiunea are un istoric comun pentru SUA și Rusia.
În Alaska, distanţa continentală dintre SUA şi Rusia este într-adevăr de nici 100 de km, dar zborul de la Moscova la Anchorage, cel mai mare oraş din Alaska, durează aproximativ nouă ore.
Chiar şi pentru Trump, care călătoreşte cu Air Force One din Washington DC, zborul nu va dura mai puţin de opt ore. Alaska este un loc incomod pentru ambele părţi, ceea ce indică faptul că sunt în joc şi alţi factori, scrie The Guardian într-o analiză semnată de corespondentul său la Kiev.
Statul american îndepărtat este la mare distanţă de Ucraina şi de aliaţii săi europeni şi riscă să îi împingă pe aceştia în plan secund. Deşi Trump pare deschis, în teorie, să îl lase pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, să participe la summit, este greu de imaginat că Putin va fi la fel de primitor.
La urma urmei, obiectivul său sunt discuţiile private cu ocupantul Casei Albe despre sancţiuni, comerţ, influenţa NATO în Europa – negocieri care depăşesc cu mult ultimele sale propuneri pentru dominarea Ucrainei.
Avantajul pe care Alaska i-l oferă lui Vladimir Putin
Mai presus de toate, Alaska este un loc sigur pentru vizita liderului rus. Putin este căutat de Curtea Penală Internaţională, fiind acuzat de crime de război în legătură cu deportarea forţată a copiilor din Ucraina în Rusia în martie 2023. Există un mandat de arestare, dar nici Rusia, nici SUA nu recunosc Curtea.
De asemenea, nu există ţări ostile peste care să survoleze. Este puţin probabil ca o călătorie pe lângă Polul Nord să întâmpine dificultăţi neaşteptate.
Istoric, summiturile dintre SUA şi Rusia sau, mergând mai înapoi, dintre SUA şi Uniunea Sovietică, au avut loc în locuri mai răcoroase, reflectând vag poziţiile mai nordice ale celor două ţări.
Cel mai notabil este, fără îndoială, Helsinki. În capitala finlandeză, în 2018, ultima dată când Trump şi Putin s-au întâlnit în timpul mandatelor lor, liderul american a declarat că are mai multă încredere în Putin decât în propriile agenţii de informaţii, în ceea ce priveşte acuzaţiile de interferenţă în alegerile din 2016 din SUA.
Cei care au amintiri din perioada Războiului Rece îşi vor aminti summitul de la Reykjavik din 1986, unde Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov au discutat despre eliminarea armelor nucleare, dar nu au reuşit să ajungă la un acord.
Gorbaciov voia ca Reagan să renunţe la testarea iniţiativei de apărare antirachetă „Războiul stelelor”, dar preşedintele american de atunci nu a fost de acord şi summitul s-a încheiat cu un eşec. Însă în anii 1990, când summiturile dintre cele două ţări erau mai frecvente, Bill Clinton şi Boris Elţîn s-au întâlnit chiar la Birmingham şi Shropshire în 1998, într-o perioadă în care Rusia tocmai aderase la ceea ce avea să devină G8.
Astăzi, însă, dezarmarea nucleară şi cooperarea G8 sunt mesaje demodate, dintr-o altă epocă, iar grupul este din nou G7, pentru că Rusia a fost exclusă, după anexarea Crimeei.
Reuniunea din Alaska este doar al patrulea summit între SUA şi Rusia din 2010 şi, deşi rămâne posibil ca discuţiile să conducă la un armistiţiu în Ucraina, există puţine motive de optimism, în condiţiile în care războiul continuă să fie purtat cu atâta înverşunare pe front şi în spatele liniilor, conchide The Guardian.

Sursa: News.ro
Etichete:
Dată publicare:
11-08-2025 15:09