De ce a decis administrația Trump să reducă prezența militară a SUA în România. Explicația unui oficial de la Casa Albă
Decizia SUA de a-și retrage o parte din trupele din România a reaprins îngrijorările privind viitorul prezenței militare americane în Europa, în contextul în care războiul din Ucrainei continuă.
Decizia SUA de a-și retrage o parte din trupele din România a reaprins îngrijorările privind viitorul prezenței militare americane în Europa, în contextul în care războiul din Ucrainei continuă, notează Euronews.
Deși majoritatea aliaților europeni înțeleg că Statele Unite își reorientează strategia către Asia, pentru a contracara influența crescândă a Chinei, experții avertizează că o retragere bruscă și necoordonată ar putea submina securitatea continentului și ar încuraja Kremlinul.
Potrivit anunțului oficial, o brigadă de infanterie staționată în principal în România, formată din aproximativ 800 de soldați, se va întoarce la baza sa din Kentucky, fără a fi înlocuită.
Fostul negociator american pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat pentru Euronews că această decizie „nu este mesajul pe care SUA ar trebui să-l transmită lui Putin în acest moment”. În opinia sa, măsura „nu pare bine coordonată” și ar putea fi „un nou caz în care Pentagonul acționează fără o consultare deplină cu Casa Albă”.
Volker a amintit și situații anterioare în care Hegseth ar fi luat decizii controversate fără o comunicare eficientă cu administrația prezidențială, precum anularea temporară a livrării unor sisteme de apărare aeriană către Ucraina, fapt care a surprins atât Washingtonul, cât și Kievul.
Un oficial al Casei Albe a infirmat însă această versiune, precizând că „părțile relevante și necesare erau la curent cu decizia”. Potrivit aceleiași surse, măsura a fost luată „în contextul apelurilor președintelui Trump ca aliații europeni să își consolideze propriile capacități de apărare și să își asume o responsabilitate mai mare pentru securitatea regională”.
Europa, între reînarmare și incertitudine strategică
Statele NATO se pregătesc de luni bune pentru o posibilă reducere a prezenței militare americane în Europa, în linie cu noua orientare strategică a administrației Trump, care pune accentul pe Marea Chinei de Sud și pe teatrele de operațiuni din emisfera vestică.
Țările europene membre NATO și Canada s-au angajat să preia o parte mai mare din povara apărării continentului și să susțină financiar eforturile militare ale Ucrainei. Totuși, spectrul unei retrageri bruște și necoordonate a trupelor americane de pe flancul estic al Europei rămâne o sursă de neliniște pentru capitalele aliate.
„Măsura anunțată de Hegseth pare prematură, mai ales în contextul în care Putin refuză orice discuție serioasă privind încheierea războiului”, a avertizat Volker.
Deși numărul de 800 de soldați retrași este modest raportat la cei aproximativ 80.000–90.000 de militari americani aflați în continuare în Europa, decizia transmite un semnal politic puternic privind intențiile Washingtonului.
Volker, fost ambasador al SUA la NATO și emisar special pentru Ucraina în administrația Trump, afirmă că nu vede o logică militară evidentă în momentul ales pentru retragere: „Anunțul nu pare să fi luat în considerare cât de rapid pot europenii să crească cheltuielile de apărare și să preia o parte mai mare din responsabilitate.”
El adaugă că, deși decizia este „strategică, nu politică”, momentul ales „ar fi trebuit calibrat mai atent, în funcție de combinația de forțe și de contextul regional”.
În prezent, SUA mențin cea mai mare prezență militară în Europa din ultimii 30 de ani, amintește Volker — o creștere semnificativă față de perioada administrației Obama, când numărul trupelor americane coborâse la aproximativ 30.000.
Etichete: donald trump, romania, soldati americani,
