Darius Vâlcov, șase ani de închisoare, condamnare pentru fapte de corupție. Decizia în „dosarul tablourilor” e definitivă
Darius Vâlcov, fost ministru al finanțelor și primar al orașului Slatina, a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare cu executare, în dosarul tablourilor.
El a fost găsit vinovat de trafic de influență și spălare de bani, fapte de corupție care au produs un prejudiciu de peste 6,2 milioane de lei.
Vâlcov nu este însă de găsit, ba chiar există informații că ar fi fugit de mult în Italia, fieful mai multor condamnați din România.
Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi produs un prejudiciu de peste 9 milioane de lei (aproape 2 milioane de euro), prin infracțiuni de corupție, dar instanţa a stabilit un prejudiciu de doar 6,2 milioane de lei. Potrivit rechizitoriului, numai în acest dosar, Vâlcov are sechestru pe bani şi bunuri de peste 7,2 milioane de lei, printre care 3 lingouri de aur şi 172 de tablouri.
Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Darius Vâlcov la 6 ani de închisoare cu executare, cu doi ani mai puțin decât prima instanță. Acest lucru s-a întâmplat şi pentru că una dintre cele trei fapte de care era acuzat s-a prescris în cei aproape 8 ani de la începutul procesului.
Fostul primar al Slatinei a fost găsit vinovat acum pentru trafic de influenţă şi spălare de bani, infracțuni în urma cărora ar fi încasat necuvenit peste un milion şi jumătate de euro. Ca să acopere acest prejudiciu, instanța a pus sechestru pe bani şi bunuri de peste 7,2 milioane de lei, printre care 3 lingouri de aur şi 172 de tablouri.
Darius Vâlcov a fost declarat vinovat pentru două dintre cele trei capete de acuzare din dosarul procurorilor anticorupție.
Pentru trafic de influenţă el a primit trei ani de închisoare, iar pentru spălare de bani, cinci ani. După contopirea pedepselor, Vâlcov a rămas cu 6 ani pe care trebuie să-i execute într-un penitenciar din România. Fostul politician a scăpat însă de acuzația că ar fi făcut afaceri deși îi era interzis, pentru ca acele fapte s-au prescris.
Darius Valcov a primit spăgi de peste un milion şi jumătate de euro de la omul de afaceri Teodor Berna, spun anchetatorii. În schimbul banilor, acesta ar fi câştigat contracte publice în judeţul Olt. În timpul cercetărilor, procurorii primiseră informații ca Vâlcov ar fi obişnuit să ia spăgile cu punga sau în cimitir, bănuială ce nu s-a confirmat ulterior. O parte din bani i-a investit în 172 de tablouri de valoare, pe care procurorii DNA le-au ridicat în urma percheziţiilor.
Vâlcov a fost consilier al premierului Viorica Dăncilă, creatorul programului de guvernare al coaliţiei majoritare, PSD-ALDE și ministru al Finanţelor. În repetate rânduri a încercat să-i convingă pe judecători că este nevinovat.
„Mi-aş dori foarte mult să obţin achitarea în acest dosar, să am o uşurare, să îmi continui viaţa", spunea el în instanță.
Iată că acest lucru nu s-a întâmplat. Poliţiştii vor începe să-l caute imediat ce vor primi decizia instanței cu privire la condamnarea sa. Conform procedurilor, dacă nu îl vor găsi la adresele sale din țară și vor obține informații că nu se mai află în România, autoritățile vor solicita emiterea unui mandat european de arestare și îl vor da în urmărire internațională.
Darius Vâlcov s-ar afla în Italia
Vâlcov s-ar afla în Italia, țară preferată de mai mulţi politicieni, persoane publice sau oameni de afaceri condamnaţi la închisoare în România. În ultimii ani, am asistat la un exod al condamnaţilor din ţară noastră, care au plecat în peninsulă, şi-au stabilit acolo reşedinţa ori şi-au deschis afaceri, motive pentru care unii judecători italieni au refuzat extrădarea românilor condamnaţi. Rămâne de văzut dacă acesta va fi şi cazul lui Valcov.
Cum au decurs ancheta și procesul
Darius Vâlcov a fost trimis în judecată în mai 2015 pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale, în formă continuată.
Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Berna, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante (SC Compania de Apă Olt SA), în vederea câştigării unor licitaţii de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.
Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apă Olt SA, operator regional, finanţarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.
În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte - "Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava", „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina" şi „Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti Olt şi Piatra Olt".
Cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie referitoare la atribuirea celor trei contracte, susţine DNA, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiţii de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion.
În consecinţă, Tehnologica Radion a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt", fiind semnate contracte, cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.
Conform DNA, Theodor Berna şi Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei.
Astfel, în baza acestei înţelegeri, în perioada ianuarie - martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranşe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii.
De asemenea, în perioada aprilie - decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranşe a câte 500.000 lei fiecare).
În plus, în perioada 2012 - 2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, suma de 3.080.000 lei.
„În scopul disimulării provenienţei ilegale a banilor, Darius Vâlcov a derulat, cu ajutorul celorlalţi inculpaţi, un mecanism financiar fictiv între Tehnologica Radion şi o altă firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu în virtutea contractelor special încheiate în acest sens. De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Lucian Şuşală, Petre Timofte şi Constantin Tomescu şi a altor oameni de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani. Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive, atestând împrejurări care nu corespund realităţii", mai spun procurorii.
DNA mai arată că acest mecanism a avut drept rol, pe lângă disimularea sumei de 3.080.000 lei, şi transferul bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, sub forma unor opere de artă şi sub forma unor servicii, amenajări şi bunuri, în beneficiul unui hotel din municipiul Slatina, pe care Vâlcov îl deţinea şi controla prin interpuşi.
Vâlcov mai este acuzat că, începând cu anul 2011, a efectuat operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile de primar, senator şi ministru, utilizând informaţii deţinute în virtutea acestora, în legătură cu şapte firme pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi, obţinând astfel, pentru sine, un folos în cuantum de 2.272.200 lei.
În dosar, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a trei lingouri din aur, în valoare de 465.355 lei, 172 opere de artă, în valoare de 2.558.658 lei, 63.010 lire sterline, 290.334 euro şi 73.077 dolari. De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător prin poprirea sumelor de 90.000 dolari, 1.322.950 lei şi 600.000 lei. Toate aceste bunuri şi sume de bani au ajuns în posesia lui Darius Vâlcov, cu excepţia sumei de 600.000 lei, care a rămas în contul unei societăţi comerciale.
