Cupa Mondială din Qatar: Ce câștigă, de fapt, o țară gazdă din organizarea unei Cupe Mondiale de fotbal

Cupa Mondială de fotbal este cel mai mare eveniment sportiv din calendarul global, mai amplu chiar și decât Jocurile Olimpice. Se așteaptă ca peste cinci miliarde de oameni să urmărească spectacolul sportiv din Qatar, iar peste un milion de oameni vor urmări meciurile din tribune, conform Al Jazeera.

De la vânzări de bilete și de mărfuri până la sponsorizare corporativă, premii și turism, există sume imense de bani în jurul unui astfel de eveniment.

Însă, pentru o țară gazdă, merită din punct de vedere financiar? 

CEO-ul Cupei Mondiale FIFA spune că da

CEO-ul Cupei Mondiale FIFA Qatar 2022, Nasser Al Khater, a declarat că profitul de la Cupa Mondială ar putea fi de aproximativ 17 miliarde de dolari, conform gulf-times.com.

Citește și

Ambasador al Cupei Mondiale din Qatar: ”Homosexualitatea este o debilitate mintală” VIDEO

Costul cheltuielilor cu infrastructura și construcția pentru Cupa Mondială a ajuns la 8 miliarde de dolari, a adăugat Nasser Al Khater, similar cu cel al Cupelor Mondiale anterioare.

„Aceasta înseamnă că vom obține venituri care sunt duble față de cost și că țara gazdă va culege roadele Cupei Mondiale în timpul turneului și după turneu”, a adăugat el.

Al Jazeera: Pe termen scurt, organizarea unei Cupe Mondiale nu este rentabilă

Pentru o țară gazdă, merită din punct de vedere financiar? Conform unei analize Al Jazeera, răspunsul scurt este: nu.

Majoritatea țărilor care găzduiesc o Cupă Mondială cheltuiesc zeci de miliarde de dolari pentru pregătiri, pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru construirea de hoteluri. De multe ori, o mare parte din bani nu este recuperată, cel puțin nu în mod direct.

Cupa Mondială este, cu siguranță, o sursă de bani. Drepturile TV pentru Cupa Mondială din Rusia 2018 au fost vândute radiodifuzorilor din întreaga lume pentru 4,6 miliarde de dolari. Dar acești bani sunt păstrați de FIFA.

La fel și vânzările de bilete, care sunt deținute de o companie subsidiară, deținută în proporție de 100% de FIFA. Drepturile de marketing, care au adus peste 1 miliard de dolari în ciclul 2018, sunt, de asemenea, păstrate de FIFA.

Forul mondial acoperă, totuși, principalele costuri de desfășurare a turneului: va plăti Qatarului aproximativ 1,7 miliarde de dolari, deși suma include un premiu de 440 de milioane de dolari pentru echipe.

Investiții totale, directe și indirecte, de peste 200 de miliarde de dolari

Investitorii anticipau, în 2011, câștiguri economice semnificative pentru Qatar. Drept urmare, bursa din Qatar a crescut cu peste șapte procente de la anunțul FIFA din 2 decembrie 2010, când a fost desemnată țara gază pentru Cupa Mondială din 2022, până la mijlocul lunii ianuarie 2011, conform bleacherreport.com.

La acea dată, economistul șef al Citibank pentru Orientul Mijlociu, Farouk Soussa, susținea că, în ciuda rapoartelor conform cărora Qatar va investi 50 de miliarde de dolari în crearea infrastructurii pentru Cupă, investiția reală legată exclusiv de turneu urma să fie de cel mult 10 miliarde de dolari. Acești bani urmau să fie cheltuiți în principal pentru stadioanele și cazarea fanilor vizitatori. Suma este cu mult mai mică în comparație cu cele 250 de miliarde de dolari direcționate către proiectele aflate în derulare în Qatar.

Qatar își dezvolta deja o mare parte din infrastructură, cum ar fi modernizarea în valoare de 15 miliarde de dolari a aeroportului său, o cale ferată ușoară, drumuri noi, un pod care leagă Doha de Bahrain și capacitatea hotelieră crescută înainte și independent de câștigarea dreptului său de a organiza Cupa Mondială din 2022. Din cele 250 de miliarde de dolari, 94,5 miliarde de dolari sunt pentru infrastructură, 70 de miliarde de dolari pentru petrol și gaze, 53 de miliarde de dolari pentru proprietăți imobiliare, 19,5 miliarde de dolari pentru energie și apă, 11 miliarde de dolari pentru petrochimie și 6,7 miliarde de dolari pentru industrie. Cu alte cuvinte, investițiile legate de Cupa Mondială urmau să crească investiția globală a Qatarului în următorul deceniu cu cel mult patru procente, nota, în 2011, bleacherreport.com.

Însă, conform analizei Al Jazeera, Qatar ar fi cheltuit până acum peste 200 de miliarde de dolari, direct și indirect, pentru această Cupă Mondială și pentru infrastructura din jurul său - hoteluri și facilități de agrement, revizuirea întregii rețele rutiere și construirea unui sistem feroviar.

Cu mai mult de un milion de vizitatori așteptați în timpul turneului, Qatarul se va bucura de o creștere a turismului, a vânzărilor pentru hotelieri și altele asemenea, însă o astfel de creștere necesită investiții care sunt, de obicei, mult mai costisitoare decât veniturile generate pe termen scurt.

Cine beneficiază, însă, pe termen scurt

Conform Forumului Economic Mondial, „prețurile hotelurilor cresc în timpul evenimentelor, dar salariile lucrătorilor din servicii nu cresc neapărat în aceeași proporție, ceea ce înseamnă că randamentul capitalului este probabil mai mare decât cel al muncii”.

În concluzie, oamenii cu bani fac bani, iar oamenii fără bani nu fac bani.

În plus, turiștii Cupei Mondiale care cumpără mărfuri, băuturi sau orice altceva de la mărcile partenere FIFA nu contribuie la veniturile fiscale ale unei țări gazdă, deoarece reducerile fiscale enorme pentru FIFA și mărcile sale sponsor sunt necesare în cadrul unui proces de licitație pentru Cupa Mondială.

Germania a oferit reduceri fiscale de 272 de milioane de dolari în încercarea sa de a găzdui Cupa Mondială din 2006.

Turiștii care nu fac parte din Cupa Mondială tind să rămână departe de o țară gazdă în timpul unei Cupe Mondiale, dornici să evite aglomerația, traficul și prețurile umflate. Oricum, pentru Qatar 2022, dacă nu ai bilet la un meci, nu poți intra în țară de la 1 noiembrie până la sfârșitul Cupei Mondiale.

Cel puțin pe termen scurt, organizarea unei Cupe Mondiale de fotbal nu este rentabilă financiar. Însă unele lucruri sunt mai importante decât banii, notează Al Jazeera.

Imagine și „soft power”

Găzduirea unei Cupe Mondiale reprezintă un exercițiu de proiecție a „soft power”. Oferă lumii o „fereastră” către acea țară, arătând cum noua infrastructură o transformă într-un loc propice pentru investiții și pentru afaceri.

Pe termen lung, banii cheltuiți pentru găzduire, dacă sunt gestionați corect, contribuie la capacitatea economiei țării respective de a se dezvolta.

Noile drumuri și proiecte de infrastructură vor oferi beneficii economice ani de zile după fluierul final la o Cupă Mondială.

Totodată, evenimentele sportive internaționale uriașe reduc diviziunile sociale și reunesc oamenii dincolo de granițe. Un exemplu elocvent: Jocurile Olimpice de Iarnă din 2018 au văzut Coreea de Nord și Coreea de Sud intrând pe stadion sub un steag comun. Astfel de evenimente încurajează, de asemenea, copiii să se apuce de sport, fapt ce generează beneficii economice pe termen mediu și lung pentru sistemul de sănătate al unei țări gazdă.

În concluzie, pentru o țară gazdă, o Cupă Mondială înseamnă mai degrabă mândrie și publicitate decât câștiguri financiare imediate.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă