Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut sisteme mai bune pentru detectarea și doborârea acestor aparate, dar și alerte mai rapide.
Împreună cu NATO, Comisia vrea să afle unde sunt vulnerabilitățile și să trimită sprijin. Declarațiile vin în contextul în care Statele Unite au transmis că vor reduce treptat unele capabilități militare dedicate NATO.
De trei luni, la granița de nord-est a Europei, în Estonia, Letonia, Lituania sau Finlanda se tot repeta scene ca de război - oameni trimiși în adăposturi, școli închise și transport dat peste cap.
Moscova folosește un dispozitiv de bruiaj GPS în enclava Kaliningrad pentru a devia către spațiul aerian al NATO dronele ucrainene care atacă Rusia. Experții spun că aceste tactici ar putea constitui un act de agresiune împotriva NATO.
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen avertizează că ce se întâmplă acum în țările baltice poate deveni, mâine, o amenințare pentru orice stat de pe flancul estic, inclusiv România.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: „Nu sunt incidente izolate. Este o strategie deliberată a Rusiei, care încearcă să destabilizeze societățile noastre democratice. Am putea iniția, desigur în deplină coordonare cu NATO, o evaluare cuprinzătoare a sistemelor anti-dronă și de avertizare timpurie existente în regiune, astfel încât să putem identifica împreună lacunele grave și apoi să accelerăm sprijinul acolo unde este cea mai mare nevoie”.
Uniunea Europeana vrea ca țările aflate pe flancul estic, inclusiv România, să poată reacționa mai rapid. Asta înseamnă sisteme mai bune pentru detectarea și doborârea dronelor, dar și protejarea infrastructurii critice.
Sistemele Copernicus și Galileo ar putea ajuta la monitorizare și la transmiterea mai rapidă a informațiilor între țări.
În paralel, Ucraina ar urma să fie implicată mai mult în industria europeană de apărare.
Corespondent PRO TV: „La sediul NATO din Bruxelles, șefii apărării din statele membre au fost informați de Statele Unite ca vor reduce treptat o parte dintre forțele și echipamentele puse la dispoziția Alianței. Este vorba despre bombardiere strategice, avioane de luptă, drone, submarine și nave de război. Mesajul a fost transmis de un consilier al Pentagonului, în cadrul Comitetului Militar al NATO. Deocamdată nu se știe cât de mari vor fi reducerile și nici când vor fi aplicate. Statele Unite i-au asigurat însă pe aliați că protecția nucleară oferită de Washington nu va fi afectată. Subiectul ar urma să fie discutat din nou luna viitoare, când NATO va analiza ce trupe și echipamente poate pune fiecare stat membru la dispoziția Alianței”.
Pe de altă parte, agenția Reuters dezvăluie un plan al NATO de a consolida apărarea flancului său estic printr-o nouă structură care ar facilita desfășurarea rapidă de forțe în Letonia și Estonia în eventualitatea unui război cu Rusia.
Berlinul și Haga, în coordonare cu NATO, au ajuns la un acord privind alocarea Corpului germano-olandez, cu sediul în orașul german Münster, pentru cele două state baltice.
Când este pe deplin operațional, un corp de armată comandă trei divizii, adică între 40.000 și 60.000 de soldați. În prezent, forțele NATO din statele baltice și Polonia se află sub comanda unui singur cartier general multinațional din orașul polonez Szczecin.
