Cum sunt realizate adăposturile antiaeriene din Plauru. Sunt asemănătoare cu cele folosite de militari în Irak și Afganistan
Porturile ucrainene de la Dunăre au fost ținta unui nou atac violent, cu drone, pornit marți noaptea, de armata rusă. Oamenii din localitățile noastre de graniță au anunțat la 112 că nu este exclus să fi căzut o dronă chiar pe teritoriul românesc.
La prânz, Ministerul Apărării Naționale a confirmat că a descoperit resturile unui astfel de aparat de zbor, într-o zonă aflată la 15 kilometri de graniță. Distanța este mult mai mare decât cea la care au fost descoperite, săptămâna trecută, rămășitele altor drone.
De pe malul românesc al Dunării, oamenii au filmat atacul cu drone al rușilor asupra portului Reni, dar s-au auzit explozii marți noapte inclusiv în Ismail și Chilia.
Autoritățile române - care au monitorizat situația - au transmis un mesaj RO-Alert pentru 8 localități din Tulcea și unele zone din Galați.
Populația a fost avertizată asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și sfătuită să își păstreze calmul. În același timp, oamenilor li s-a recomandat să se adăpostească în beciuri ori adăposturi de protecție civilă, iar în lipsa acestora să rămână în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori. Starea de alertă s-a menținut până la ora 5, în această dimineață.
Doi localnici au sunat la 112 și au anunțat că au observat - potrivit Misterului Apărării - „posibile cazuri de impact de dronă” într-o zonă aflată la 15 kilometri de granița cu Ucraina. Spre prânz, un elicopter al Forțelor Aerenie - trimis să inspecteze locul - a confirmat existența pe sol a unor fragemete care ar putea proveni de la un astfel de aparat de zbor.
Resturile erau împrăștiate pe zeci de metri, între localitățile Nufărul și Victoria din Tulcea, aflate la circa 20 de kilometri de Ismail. Diferența față de fragmentele de dronă descoperite săptămâna trecută este că acestea au căzut mult mai departe de graniță, în interiorul țării. Primele au fost gasite în zona localității Plauru, adică la zeci de metri de Ucraina.
Armata a izolat locul unde sunt noile resturi.
Comandor Antoanel-Marian Vătămanu, Garnizoana Tulcea: „Au fost mai multe materiale, materiale compozite, materiale din plastic, materiale metalice, o parte din ele carbonizate, o parte deteriorate rupte. Bucățile nu erau mari, medii și mici aș putea spune, nu au fost bucăți mari. Aparatul respectiv s-a dezintegrat practic în aer și nu în contact cu pământul”.
Reporter: Practic a explodat în aer?
Comandor Antoanel-Marian Vătămanu, Garnizoana Tulcea: „Nu vă pot spune asta, nu am detalii. Urmează ca elementele respective să fie analizate de experții de la MApN”.
Între timp, pentru protecția localnicilor, în localitatea Plauru armata continuă construcția a două adăposturi antiaeriene - similare celor care sunt folosite pentru protecția militarilor în Irak și Afganistan.
Acestea sunt realizate din blocuri solide din beton peste care sunt așezați saci cu nisip și care urmează să fie acoperite cu un strat de pământ.
Surse oficiale din Ministerul Apărării Naționale au transmis că dronele din care, săptămâna trecută, au fost descoperite resturi în zona localității Plauru nu au explodat la impactul cu solul. În locurile în care au căzut fragmentele nu au fost detectate urme de explozibil.
Marcel Ciolacu, prim-ministru: „Nu vorbim de un atac asupra României. Nu ne atacă nimeni, oameni buni! Hai să liniștim populația că o luăm razna cu toții, nu ne-a atacat nimeni și nu ne atacă nimeni. Au sărit niște rămășițe dintr-o dronă care a fost lovită de armata ucrainenană”.
Niciuna dintre dronele de la care provin fragmentele găsite în România nu a fost identificată și urmărită de sistemele de radar ale armatei române - spun surse oficiale din Ministerul Apărării. Altitudinea mică la care zboară dronele folosite de Rusia le face greu detectabile pentru orice radar.
Din acest motiv, armata a decis ca pe malul românesc al Dunării - în zona graniței cu Ucraina - să fie instalate mai multe puncte de observație și senzori tereștri, flotila fluvială să intesifice patrularea și să fie dislocate mai multe aparate de zbor. Se lucrează și la cobărârea altitudinii de la care cele peste o sută de radare ale Armatei Române pot depista dronele.
