Cum sunt promovate meșteșugurile străvechi în era digitală
Ţinutul Secuiesc este una dintre cele mai bogate zone din ţară la capitolul meşteri. Numai în judeţul Covasna sunt peste 1000 de meşteşugari care încă mai practică meserii străvechi precum arderea vărului, rotăritul sau dogăritul.
O platformă online de succes promovează toate aceste meserii pitoreşti.
Familia Ferencz are o mică afacere cu pălării din plop, din care îşi câştigă existenţa de ani buni. De când numele lor apare pe platforma online a meşterilor din Covasna, le merge şi mai bine.
Sandor Ferencz: "Cu 15 lei am dat bucată. Pentru noi e convenabil. Anul trecut dacă am avut 500. Şi acum sunt cam la 2.000."
Cel din urmă reprezentant al breslei lui este dogarul Tibor: face puţini, ciubere şi butoaie din lemn de aproape 40 de ani. Micul său atelier este adesea vizitat de turişti.
Tibor Szoke, dogar: "E un atelier deschis. Îmi place să stau de vorbă cu ei. Diferiţi oameni, diferite locuri, de la Suceava până la Craiova. Vin oameni. Baia Mare, bucureşteni. Am şi străini."
Cunoscute au devenit şi produsele lui Jozsef, ultimul rotar din regiune. Omul spune că rotile din lemn nu se mai vând ca altă dată, însă afacerea rezista datorită oamenilor care iubesc tradiţia, vor obiecte decorative şi-i găsesc ofertă pe internet.
Jozsef, meşter rotar: "Înainte cu cel puţin 10 ani a mers mai bine. Acum face fabrica roti din cauciuc. Pentru asta nu prea merge la mine acum."
În judeţul Covasna sunt sute de meşteri care au reuşit să îşi facă tot mai cunoscute creaţiile publicului larg prin intermediul platformei online, lansate în urmă cu doi ani. Pe internet se pot găsi o hartă a meşteşugurilor şi informaţii despre fiecare meşter în parte: adresa, de cât timp practică meseria şi ce fel de obiecte face.
Istavn Kinda, coordonatorul etnografic al proiectului: "Judeţul Covasna dispune de rezerve de aur în ceea ce priveşte patrimoniul meşteşugăresc. După finalizarea proiectului meşterii au primit mai multe comenzi şi sunt mai cunoscuţi."
Pe lângă platformă, proiectul în valoare de peste 300.000 de lei a inclus şi organizarea mai multor târguri şi expoziţii, unde meşterii au reuşit să îşi vândă marfa.
