Cum se produc cutremurele. Harta seismică a României va fi redesenată după mișcările din Oltenia
Cutremurul major din Oltenia va redesena harta seismică a României.
Specialiștii și-au îndreptat acum atenția către zona unde a apărut seismul surpriză care i-a speriat pe oameni, dar nu au stabilit încă o legătură directă cu mișcările tectonice majore din ultima săptămână. Și totuși, plăcile tectonice de pe mapamond interacționează unele cu altele, iar specialiștii vor analiza cutremurele produse recent.
Avem cinci plăci majore: americană, africană, euroasiatică, indo-australiană și pacifică. Și toate acestea se mișcă. Dar situația este mult mai complexă.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Pentru a vedea de ce se mișcă aceste plăci trebuie să înțelegem structura pâmântului și avem această secțiune elocventă. Învelișul exterior sau scoarța care învelește mantaua rigidă sau litosfera și împreună ajung până la 200-300 de kilometri. Următorul strat este mantaua - superioară, de tranziție și inferioară, care are în partea ei superioară o consistență fluidă. Urmează nucleul. Dar cheia cutremurelor stă de fapt în manta. De-a lungul timpului au apărut numeroase rupturi în stratul exterior al pământului și, astfel, am ajuns să avem plăcile tectonice. Ei bine, aceste plăci plutesc de fapt pe stratul de magmă, ceea ce le face să se miște, iar în mișcarea lor ajung să se ciocnească unele de altele și astfel apar cutremurele.
La o privire mai atentă asupra regiunii unde s-au produs cutremurele devastatoare din Turcia, observăm că se întâlnesc alte trei plăci importante: placa anatoliană, cea arabă și placa africană, toate trei extrem de dinamice, cu activitate intensă de-a lungul timpului. Teoretic, placa anatoliană se învecinează direct cu placa europeană, însă aceasta din urmă este extrem de mare, masivă, și de aceea specialiștii cred că nu ar fi putut fi influențată de mișcările celorlalte. În plus, din zona Turciei până în România mai sunt o mulțime de alte falii sau fisuri care ar fi putut prelua șocul undelor seismice de aici.
Dacă aruncăm acum o privire asupra României, vedem că țara noastră este situată pe trei subplăci tectonice principale: placa est-europeană care acoperă regiunea Moldovei și se deplasează de la est către vest, placa Moesică intinsă pe sub jumătatea de sud a țării care formează fundamentul Câmpiei Române și podișul Dobrogei și placa panonică pe zona de vest. Cele trei subplăci se întâlnesc exact în zona Vrancea, ceea ce determină de altfel seismicitatea ridicată de aici. Fiind trei subplăci masive, parte din placa tectonică euroasiatică, interacțiunea dintre acestea trei are loc la mare adâncime, la peste 60-90 de km. Ciocnirea celor trei determină cutremure intermediare care pot fi foarte puternice și care ar putea afecta o arie foarte întinsă. Cutremurul din 1977 a fost unul de acest tip.
De cealaltă parte, ce s-a întâmplat în zona Olteniei a fost un seism de suprafață al cărui hipocentru se situează la o adâncime cuprinsă între 5 și 30 de km, mergând chiar până la 60 de km. Intensitatea în epicentru măsurată pe scara Mercalli a fost de peste 7, ceea ce potrivit specialiștilor înseamnă un cutremur foarte puternic în care se produc avarii la clădiri și este perceput chiar și de cei din masini. Intensitatea a fost în scădere pe măsură îndepărtării de epicentru. Dar a fost simțit oricum și peste granițe până la Nis sau Belgrad în Serbia.
