Cum reușesc dezertorii-refugiați să scape din calea mobilizării „forțate” a lui Putin. Merg zeci de kilometri pe trotinete
Tensiunea și frica au devenit cuvinte de ordine în Rusia. Mii de bărbați mobilizați pentru frontul din Ucraina sunt urcați cu forța în autobuze și duși spre tabere de instrucție.
Cum reușesc să scape cei care nu vor să ajungă carne de tun
În urma lor rămân mame și soții devastate de suferință. Între timp, cei care nu vor să ajungă carne de tun, asediază granițele țărilor vecine. Occidentalii sunt, deocamdată, dezbinați dacă să-i primească ori ba pe acești dezertori-refugiați. Pe de altă parte, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii și Turcia avertizează răspicat că nu vor recunoaște niciodată anexarea de către Rusia a unor bucăți din Ucraina, în urma „referendumului-farsă” organizat în teritoriile ocupate.
Scene emoționante au fost surprinse în Daghestan, în sudul Federației Ruse. Jelind disperate, soții și mame, fug pe lângă autobuze să-i mai zărească o dată pe cei dragi.
Ceea ce Kremlinul a numit mobilizare parțială, pare să se concentreze în zonele rurale îndepărtate, fără mass-media și fără opoziție. Etnicii minoritari sunt mobilizați în mod disproporționat, probabil și pentru a diminua impactul în marile orașe.
De altfel, președintele Federației Mondiale a Mongolilor a făcut apel la minoritățile etnice din Rusia, inclusiv buriați, calmuci și tuvani, să se refugieze în Mongolia ca să scape de război.
Elbegdorj Tsakhia, președintele Federației Mondiale a Mongolilor: „Noi, mongolii, vă primim cu brațele și inimile deschise! Iar celor obligați să participe la războiul lui Putin, le transmit: nu-i împușcați pe frații și surorile voastre ucraineni, nici pe copii și bătrâni! Nu le nimiciți libertatea! Ucraina are dreptul să existe”!
Regimul Putin își încalcă propriul angajament
Furia oamenilor răzbate peste tot în țară, chiar dacă protestatarii riscă închisoare ori, și mai rău, mobilizare direct din arest. Mai ales că regimul Putin își încalcă propriul angajament de a trimite pe front doar rezerviști, adică bărbați cu pregătire militară. Artiom, miner din Siberia, luat la oaste direct din subteran, insistă că nu a făcut nici măcar armata, la fel ca mulți colegi de-ai lui.
Mii de bărbați de vârsta mobilizării sunt disperați să evite această soartă. Așa că, dacă nu au sume exorbitante pentru bilete de avion către Turcia, Serbia ori Emirate, umplu până la refuz trenurile către o țară vecină precum Kazahstanul, Armenia ori Georgia, ori formează cozi nesfârșite de mașini la granițe. Dacă n-au nici mașini, merg cu trotinetele, deoarece, pentru intrarea în Finlanda, trebuie neapărat să ai un mijloc de locomoție, altul decât picioarele.
Finlanda, ultima țară membră a Uniunii Europene care mai avea granițe deschise cu Rusia, a anunțat că va restricționa drastic accesul.
Localnic din Rusia: „Eu și mai mulți prieteni am decis să ne luăm o vacanță într-o țară frumoasă, să savurăm khinkali și vedem ce se mai întâmplă”.
Localnic din Rusia: „Ni se pare inacceptabil ce se întâmplă în Ucraina. Îmi pare rău pentru frații noștri”.
Asemenea explicații alimentează, însă poziția intransigentă a țărilor baltice, care nu sunt dispuse să-i primească pe dezertorii ruși.
Ingrida Šimonytė, premierul Lituaniei: „Nu văd de ce am primi în Lituania, din rațiuni umanitare, ruși pe care războiul nu i-a deranjat cât l-au văzut de pe canapea la televizor, dar care văd altfel lucrurile când a ajuns să-i afecteze personal”.
În schimb, nemții au cu totul altă abordare
Maximilian Kall, purtătorul de cuvânt al ministrului german de interne Nancy Faeser: „Cei care rezistă cu vitejie regimului Putin și, implicit, se pun în mare primejdie, pot cere azil în Germania pe temei de persecuție politică. Firește, deciziile sunt luate de caz la caz, analizând detaliile fiecărei solicitări. Starea de spirit în rândul celor deja prinși și trimiși către taberele de pregătire este deplorabilă”.
Disciplina în rândul viitorilor soldați lasă mult de dorit. Când ajung în taberele de instrucție, noii oșteni descoperă șocați că urmează să lupte cu puști Kalașnikov ruginite.
Între timp, în teritoriile ocupate, continuă referendumul înscenat de Moscova pentru a anexa regiunile respective și a justifica războiul patriotic de apărare a pământului rusesc. Membri ai comisiilor de votare merg din ușă în ușă, însoțiți de militari ruși sau ceceni, înarmați până în dinți, iar votul numai secret nu este. La întrebarea „Doriți să vă separați de Ucraina, să creați state independente și să deveniți parte a Rusiei?”, răspunsul pare să fie doar unul.
Unii nici nu știu pentru ce votează. Sunt, însă îndrumați de „binevoitori” să aleagă opțiunea dorită de Moscova.
Ca să fie limpede ce „bine” își fac votând pentru alipirea la Rusia, ministerul Apărării din Ucraina a publicat fotografii cu luptătorul Mihailo Dianov din batalionul Azov, înainte de asediul de la Azovstal și după ce a fost eliberat, miercuri, din prizonieratul la ruși, iar Mihailo e printre cei norocoși, a supraviețuit.
În tot acest timp, războiul continuă sângeros, iar în orașul recent eliberat, Izium, anchetatorii ucraineni au descoperit încă două gropi comune.
Etichete: mobilizare, razboi in ucraina, Rusia, vladimir putin,
