Măsura este inclusă într-un proiect de lege decarbonizarea sectorului de încălzire și răcire, aflat în dezbaterea Parlamentului. Documentul precizează însă că schimbarea va fi voluntară și în etape, fără o obligație generală de a renunța la sobe sau alte instalații existente.
Potrivit expunerii de motive, proiectul urmărește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de încălzirea locuințelor și creșterea ponderii energiei din surse regenerabile.
Inițiativa face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Jalonul 128, care prevede adoptarea unui cadru legislativ pentru decarbonizarea sectorului încălzirii și răcirii. Neîndeplinirea acestui jalon aduce țării noastre o penalizare de peste 972 milioane de euro.
Inițiatorii legii arată că o parte importantă a gospodăriilor din România se încălzesc cu lemn și alți combustibili fosili solizi, utilizați în instalații individuale cu eficiență redusă și performanțe de mediu inferioare standardelor actuale. De asemenea, multe sisteme centralizate folosesc tehnologii învechite și înregistrează pierderi ridicate de energie.
Ce sisteme ar urma să înlocuiască sobele
Proiectul de lege prevede instituirea unor programe de sprijin pentru înlocuirea parțială, voluntară și etapizată a unităților individuale de încălzire și a instalațiilor din sistemele centralizate care utilizează biomasă forestieră și/sau combustibili fosili solizi.
Printre soluțiile pe care statul intenționează să le promoveze se numără:
- pompele de căldură;
- sistemele bazate pe energie geotermală;
- instalațiile care folosesc energia solară;
- cogenerarea de înaltă eficiență bazată pe surse regenerabile;
- recuperarea căldurii reziduale;
- sistemele de stocare a energiei;
- alte tehnologii cu emisii reduse de carbon.
În același timp, proiectul urmărește dezvoltarea unor sisteme centralizate de încălzire mai eficiente și integrarea surselor regenerabile în acestea.
Înlocuirea sobelor nu va fi obligatorie
Unul dintre aspectele subliniate în expunerea de motive este că proiectul nu introduce o obligație generală de înlocuire a instalațiilor existente.
La capitolul privind impactul social se arată că măsurile urmăresc facilitarea tranziției către sisteme de încălzire mai eficiente și mai puțin poluante, inclusiv prin programe dedicate gospodăriilor afectate de sărăcie energetică și gospodăriilor vulnerabile, fără instituirea unei obligații generale de înlocuire a instalațiilor existente.
Proiectul de lege prevede că implementarea măsurilor se va realiza din fonduri externe nerambursabile și rambursabile, bugetul de stat, în limita creditelor aprobate anual, dar și din alte surse legale.
Printre sursele de finanțare enumerate se regăsesc:
- Fondul pentru Modernizare;
- Fondul Social pentru Climă;
- Fondul pentru Mediu;
- programele gestionate de Administrația Fondului pentru Mediu;
- alte instrumente financiare europene și naționale destinate eficienței energetice și tranziției energetice.
Expunerea de motive precizează însă că proiectul nu instituie obligații suplimentare de finanțare de la bugetul de stat, implementarea urmând să se facă în limita resurselor financiare disponibile.
Pe lângă programele de înlocuire a sistemelor de încălzire, proiectul introduce și alte măsuri pentru reducerea emisiilor din sector:
- utilizarea exclusivă a biomasei forestiere certificate și sustenabile în instalațiile care folosesc biomasă în scop energetic;
- obligativitatea unor sisteme de raportare și verificare privind trasabilitatea biomasei;
- elaborarea planurilor locale de încălzire și răcire;
- instituirea unui mecanism de monitorizare a progresului privind creșterea ponderii energiei regenerabile în sector;
- consolidarea rolului Ministerului Energiei în coordonarea politicilor privind încălzirea și răcirea;
- modificarea Legii eficienței energetice, a Legii serviciului public de alimentare cu energie termică și a Codului Silvic pentru implementarea noului cadru legislativ.
