Presedintele Iohannis a anuntat cati militari vom trimite pentru a apara Polonia de rusi. Ce asteptari are Romania de la NATO

×
Codul embed a fost copiat

Presedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) in sedinta, marti la pranz. Pe agenda s-au aflat programul de inzestrare a Armatei si mandatul Romaniei la summit-ul NATO

Sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) s-a incheiat in jurul orei 14.10, iar la 14.30 presedintele Klaus Iohannis a facut declaratii de presa la Cotroceni referitoare la deciziile adoptate de CSAT.

Declaratiile presedintelui dupa sedinta CSAT

Am condus astazi sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, in cadrul careia au fost luate decizii importante care privesc apararea tarii si securitatea nationala.

Inainte insa de a prezenta principalele decizii asumate astazi, va anunt ca vineri am aprobat, dupa consultarea membrilor CSAT, participarea Romaniei la Grupul de lupta pentru asigurarea prezentei inaintate consolidate a NATO din Polonia.

Citește și
sedinta CSAT
Seful CSAT, Klaus Iohannis, a avizat favorabil bugetele pe siguranta nationala. "Este un buget problematic"
Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Astfel, incepand cu anul 2017, tara noastra va fi prezenta cu o subunitate la nivel de companie, cu un efectiv total de 120 de militari, cu capabilitatile aferente, asa cum, de altfel, ne-am angajat la Summitul NATO de la Varsovia din 2016. Acest grup de lupta are rolul de a contribui la asigurarea securitatii, complementar fortelor nationale de aparare, in situatii de criza sau de conflict. Am informat Parlamentul Romaniei in aceasta chestiune.

Revenind la sedinta Consiliului de astazi, ma voi referi succint la agenda discutata, urmand ca mai multe informatii sa primiti in comunicatul de presa pe care l-am pregatit.

O prima tema s-a referit la Informarea referitoare la stadiul indeplinirii, in 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea si inzestrarea Armatei Romaniei pana in 2026 si in perspectiva.
Totodata, am aprobat astazi o forma actualizata a acestui Program, ca urmare a alocarii a 2% din PIB pentru Ministerului Apararii Nationale.

Scopul Programului este acela de a asigura capabilitatile necesare Armatei pentru protejarea intereselor nationale si indeplinirea angajamentelor internationale.

Subliniez ca alocarea a 2% din PIB Ministerului Apararii Nationale are un impact dublu asupra securitatii nationale. Pe de-o parte, impune actualizarea si corelarea masurilor privind modernizarea si inzestrarea Armatei Romaniei, iar, pe de alta parte, de asemenea foarte important, va contribui la revitalizarea industriei nationale de aparare, cu efecte benefice asupra capacitatii de lupta si cu efecte benefice in crearea unor locuri de munca.

Prin punerea in aplicare a Programului, actualizat si in acord cu autoritatile NATO, se vor initia programele esentiale de inzestrare si participare a operatorilor economici nationali la fabricarea unor tipuri de tehnica militara, si as exemplifica aici: transportoare blindate 8x8 si 4x4, autoturisme de transport blindate si neblindate de tip usor, avioane multirol, sisteme de comanda si control si corvetele.

Tot in cadrul sedintei, am analizat si aprobat obiectivele Romaniei la Summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfasura in aceasta primavara, probabil la sfarsitul lunii mai.

Reuniunea va asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administratii a Statelor Unite ale Americii cu privire la rolul Aliantei, o evaluare de etapa a procesului de implementare a deciziilor adoptate la Varsovia si lansarea unor noi directii de actiune in pregatirea Summitului din 2018.

Asteptarile Romaniei sunt, in principal, legate de reconfirmarea importantei si soliditatii relatiei trans-atlantice, o relatie bazata pe unitatea si solidaritatea intre aliati. Totodata, ne asteptam ca, in cadrul Summitului, sa fie evidentiate si promovate contributiile Romaniei la NATO, precum si la asigurarea securitatii europene si euro-atlantice, cu pastrarea in atentia aliatilor a importantei strategice a Marii Negre.

In sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii am analizat si activitatea Ministerului Apararii, Ministerului Afacerilor Interne, SIE, SPP si STS in anul 2016, precum si principalele obiective ale acestora pentru anul in curs 2017. Tinand cont de evenimentele interne si internationale, institutiile cu atributii in domeniul securitatii nationale si-au indeplinit cu succes misiunile incredintate.

De asemenea, am evaluat si activitatea desfasurata in cursul anului trecut de catre Consiliul Operativ de Securitate Cibernetica si de catre Centrul National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica in anul 2016, precum si prioritatile de actiune pentru 2017.

La finalul sedintei, am analizat si Raportul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii privind activitatea din 2016, raport care va fi trimis, spre aprobare, Parlamentului Romaniei.

 

Ce s-a discutat la reuniunea CSAT

 

O prima tema analizata in cadrul reuniunii s-a referit la Informarea privind stadiul indeplinirii, in anul 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea si inzestrarea Armatei Romaniei pana in anul 2026 si in perspectiva. Totodata, a fost prezentata, spre analiza si aprobare, o forma actualizata a acestui Program, ca urmare a alocarii a 2% din PIB Ministerului Apararii Nationale. Programul are ca scop asigurarea capabilitatilor necesare Armatei pentru protejarea intereselor nationale si indeplinirea angajamentelor internationale.

 

S-a concluzionat ca, in anul 2016, au fost indeplinite o serie de obiective, precum: operationalizarea structurilor aliate de comanda si control de pe teritoriul Romaniei (Unitatea de Integrare a Fortelor NATO - NFIU si Comandamentul Diviziei Multinationale de Sud-Est - MND-SE); operationalizarea sistemului SUA de aparare antiracheta de la Deveselu; constituirea brigazii multinationale - MN BDE; achizitionarea de echipamente si tehnica militara conform etapelor de derulare stabilite in programele majore de inzestrare; indeplinirea angajamentelor internationale asumate fata de NATO, UE si ONU.

Alocarea a 2% din PIB Ministerului Apararii Nationale are un impact dublu asupra securitatii nationale. Pe de o parte, impune actualizarea si corelarea masurilor privind modernizarea si inzestrarea Armatei Romaniei, iar, pe de alta parte, va contribui la revitalizarea industriei nationale de aparare, cu efecte benefice asupra capacitatii de lupta a armatei. Prin punerea in aplicare a Programului privind transformarea, dezvoltarea si inzestrarea Armatei Romaniei pana in anul 2026 actualizat si in acord cu autoritatile NATO, se vor initia programele esentiale de inzestrare si participare a operatorilor economici nationali la fabricarea unor tipuri de tehnica militara, precum: transportoarele blindate 8x8 si 4x4, autoturismele de transport blindate si neblindate de tip usor, avioane multirol, sisteme de comanda si control, corvete etc.

Un alt punct de pe ordinea de zi l-a constituit analizarea si aprobarea obiectivelor Romaniei la Summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfasura in aceasta primavara. Reuniunea va asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administratii a SUA cu privire la rolul Aliantei, o evaluare de etapa a procesului de implementare a deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varsovia si lansarea unor noi directii de actiune in pregatirea Summitului din 2018.

Asteptarile Romaniei sunt, in principal, legate pe de o parte de reconfirmarea importantei si soliditatii relatiei transatlantice, si pe de alta parte de evidentierea contributiilor Romaniei la NATO si la asigurarea securitatii europene si euro-atlantice, cu pastrarea in atentia aliatilor a importantei strategice a Marii Negre.

In cadrul sedintei CSAT, a fost analizata si activitatea desfasurata de catre institutiile cu atributii in domeniul securitatii nationale in anul 2016. Pe fondul multiplelor evenimente interne si internationale, care au marcat anul trecut, MApN, MAI, SIE, SPP si STS si-au indeplinit cu succes misiunile incredintate si si-au atins obiectivele asumate. De asemenea, pentru a mentine climatul de securitate pentru Romania si cetatenii sai, aceste institutii si-au stabilit obiective si directii de actiune realiste pentru anul 2017.

Activitatea desfasurata de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetica in anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT. Institutiile reprezentate in Consiliul Operativ de Securitate Cibernetica au cooperat in anul 2016 la un nivel corespunzator pentru cresterea gradului de securitate cibernetica la nivel national, avand in vedere constrangerile generate de lipsa cadrului legislativ in domeniu.

Privind prioritatile de actiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetica pentru anul 2017, un obiectiv important il constituie actualizarea cadrului legislativ in domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European si a Consiliului UE privind masuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a retelelor si sistemelor informatice in Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) si adoptarea legii privind securitatea cibernetica a Romaniei.

Totodata, a fost analizata si activitatea Centrului National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica - CERT-RO in anul 2016, precum si Planul anual de activitate al acestei institutii pentru anul 2017.

S-a concluzionat ca, in anul 2016, Centrul National de Raspuns la Incidente de Securitate Cibernetica a urmarit, in principal, dezvoltarea capabilitatilor tehnice necesare indeplinirii atributiilor si dezvoltarea cooperarii nationale si internationale in vederea imbunatatirii climatului de securitate cibernetica din Romania.

Impreuna cu celelalte institutii din cadrul Sistemului National de Securitate Cibernetica, Centrul a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a starii de securitate a spatiului cibernetic din Romania, semnaland principalele riscuri de securitate, identificate in zona de responsabilitate.

La finalul sedintei, membrii Consiliului au aprobat Raportul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii privind activitatea desfasurata in anul 2016.

Conform atributelor conferite de Constitutie si de Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Consiliul a analizat permanent problematicile din domeniul securitatii nationale si a emis hotarari continand masuri cu caracter obligatoriu pentru autoritatile administratiei publice si pentru institutiile cu atributii in domeniu.

Activitatea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii a fost adaptata in functie de realitatile si prioritatile anului 2016, de nevoile si complexitatea intereselor nationale si internationale de securitate si de urgentele impuse de specificul fiecarei institutii si a contribuit la realizarea obiectului constitutional de organizare si coordonare unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si securitatea nationala.
Potrivit Legii de organizare si functionare a Consiliului, Raportul va fi trimis, spre aprobare, Parlamentului Romaniei.

Acestea au fost principalele decizii ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii care a avut loc astazi, 21 martie a.c.

Precizam ca vineri, 17 martie a.c., Presedintele Romaniei a aprobat, dupa consultarea CSAT, participarea Romaniei la Grupul de lupta pentru asigurarea prezentei inaintate consolidate a NATO din Polonia. Incepand cu anul 2017, tara noastra va fi prezenta cu o subunitate de nivel companie, cu un efectiv total de 120 de militari, cu capabilitatile aferente, asa cum de altfel ne-am angajat la Summitul NATO de la Varsovia din 2016. Acest grup de lupta are rolul de a contribui la asigurarea securitatii, complementar fortelor nationale de aparare, in situatii de criza sau conflict. Presedintele Klaus Iohannis a informat Parlamentul Romaniei despre aceasta decizie.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl
Citește și...
Magistratii solicita CSAT declasificarea hotararilor in baza carora s-au semnat acorduri intre serviciile secrete si parchete
Magistratii solicita CSAT declasificarea hotararilor in baza carora s-au semnat acorduri intre serviciile secrete si parchete

Asociatia Magistratilor din Romania impreuna cu Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania i-au trimis o solicitare presedintelui Klaus Iohannis, in calitatea acestuia si de sef al CSAT.

Seful CSAT, Klaus Iohannis, a avizat favorabil bugetele pe siguranta nationala.
Seful CSAT, Klaus Iohannis, a avizat favorabil bugetele pe siguranta nationala. "Este un buget problematic"

Bugetele institutiilor de securitate ale tarii au primit aviz pozitiv in sedinta Consiliului Suprem de Aparare, dar nu fara critici din partea lui Klaus Iohannis.

Tariceanu afirma ca un document ar demonstra ca Iohannis
Tariceanu afirma ca un document ar demonstra ca Iohannis "a inchis ochii" la implicarea SRI in procesul de justitie

Calin Popescu Tariceanu i-a transmis o scrisoare deschisa presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, in care il acuza ca a inchis ochii "la folosirea discretionara a CSAT pentru a reglementa in secret implicarea serviciilor secrete in actul de justitie".

Recomandări
Alţi doi cetăţeni români au fost identificaţi ca fiind decedaţi din cauza inundaţiilor din Spania. Bilanţul: 9 români morți
Alţi doi cetăţeni români au fost identificaţi ca fiind decedaţi din cauza inundaţiilor din Spania. Bilanţul: 9 români morți

Alţi doi români dați dispăruţi după inundaţiile din Valencia au fost identificaţi si declarati morți, a anunțat joi seară ministerul nostru de Externe.

Până și televiziunile din Rusia se arată îngrijorate de alegerile lui Trump. Un antivaccinist ar putea conduce Sănătatea
Până și televiziunile din Rusia se arată îngrijorate de alegerile lui Trump. Un antivaccinist ar putea conduce Sănătatea

Donald Trump continuă să facă numiri controversate în administrația pe care o va conduce în al doilea mandat la Casa Albă. Joi a venit rândul celui care va gestiona Ministerul Sănătății.

ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”
ANIMAȚIE GRAFICĂ. Cum s-a produs carambolul cu 12 mașini de pe A3. „Treceau pe lângă mine și se învârteau”

Scene de infarct joi dimineță pe autostrada A3, între București și Ploiești. 12 mașini s-au izbit că niște popice într-un carambol care a forțat autoritățile să activeze planul roșu de intervenție.