Dezbatere EURomânia. Pedepsirea consumatorilor de droguri nu funcționează nicăieri. Trebuie o nouă abordare în România?

×
Codul embed a fost copiat

În prima ediție a emisiunii digitale EURomânia, lansată de PRO TV, realizatoarea Camelia Donțu abordează o temă foarte sensibilă în societatea românescă - consumul de droguri. Invitați sunt Vlad Zaha, criminolog și Nicu Ștefănuță, europarlamentar. 

România va trebui să regândească felul în care se raportează la consumul de droguri recreaționale, pentru a-l preveni pe cel de substanțe periculoase, la fel ca în alte țări din lume.

Este opinia criminologului Vlad Zaha, specializat în politici publice privind drogurile. El spune că actuala abordare privind consumul de droguri e greșită, fiindcă urmărește doar pedepsirea mai aspră a consumatorilor, nu oprirea traficanților.

Vlad Zaha este specializat în criminologie publică intervenționistă, în cadrul Universității Oxford, și este implicat într-o gamă variată de cercetări în domeniul substanțelor interzise, la nivel european.

Vlad Zaha a explicat că modelul “pedepsirii consumatorilor”, inițiat de Statele Unite și adoptat la scară largă în lume în urmă cu 50 de ani, “nu a funcționat, și acum este abandonat pe bandă rulantă”, fiind înlocuit cu cel al combaterii traficanților, care sunt adevărata sursă a problemei drogurilor.

Citește și
Ucrainenii uciși de un rus în Germania erau soldați răniți în război care se recuperau medical în Bavaria

El a dat exemplul Regatului Unit, unde, deși legislația e similară cu cea din România, “diferă foarte mult felul în care se aplică”.

Vlad Zaha: “Putem zice că (în Marea Britanie) este o dezincriminare sau o nepedepsire de facto. Adică poliția și procurorii, și toată lumea din sistemul de justiție, realizează că nu are sens să pedepsești penal sau să ameninți cu pedepse penale consumatorii, pentru că acest lucru nu funcționează în descurajarea sau prevenirea consumului. Și toate resursele forțelor de ordine trebuie țintite către marii traficanți de droguri.”

Acest curent se întâlnește peste tot în lume, chiar și în Thailanda, “care de la pedeapsa cu moartea, a legalizat canabisul”, a adăugat el.

„Răspunsul nu poate fi «trebuie să fim și mai duri cu copiii noștri», ci cu traficanții”

Opinia lui Zaha a fost împărtășită și de europarlamentarul Nicu Ștefănuță, care a spus că politica de a „căuta copiii” pentru a-i încrimina pentru posesia unor cantități nesemnificative de droguri nu funcționează.

Nicu Ștefănuță: “Nu este cumva bizar că în țara noastră avem o politică foarte prohibitivă, restrictivă, și în același timp, fenomenul ia amploare? (...) Caută copiii și îi incriminează pentru simpla deținere, și pentru simplul consum. Și cu toate acestea, consumul vedem că crește. Păi înseamnă că politica nu funcționează.

Și atunci răspunsul nu poate fi «trebuie să fim și mai duri cu copiii noștri». Poate răspunsul e «trebuie să fim mult mai duri cu traficanții, să mai interceptăm și noi (droguri) prin portul Constanța, să mai facem niște capturi, să luăm la țintă exact sursa problemei».”

Ștefănuță a subliniat că, în niciun caz nu trebuie încurajat consumul de droguri, și spune că, pe lângă combaterea traficanților, statul ar trebui să pună mai mult accent pe prevenție și pe consilierea tinerilor cu probleme.

În acest fel, spune el, tinerii nu ar mai ajunge în situația de a consuma stupefiante pentru a încerca să-și gestioneze astfel problemele emoționale.

Nicu Ștefănuță: “Dacă noi n-avem un psiholog în școală să vorbească cu copiii, sau copiii care au o depresie nu pot să se ducă la un psihoterapeut, pentru că nu-și permit 200 lei ora de psihoterapie… Statul român trebuie să intervină acolo. (...) Și atunci poate vom reduce consumul de de droguri, dar vă asigur, nu băgând la pușcărie copiii, nu așa rezolvăm chestiunea, și nici blocând judecătoriile cu cazuri banale”.

“Nevoile tinerilor nu sunt să ajungă în închisoare, să aibă dosar penal 5 ani, să nu se poată angaja, sau să nu poată să meargă la studii în străinătate din cauza unui dosar penal. Nevoile lor sunt să fie protejați de către un stat responsabil”, a completat Zaha.

“Consumul de etnobotanice a crescut de opt ori, pe fondul prohibiției extrem de dure a canabisului”

Vlad Zaha a amintit, pe de altă parte, că în România, consumul de stupefiante a crescut cu 70% chiar în timpul Strategiei Naționale Antidrog, derulată între 2013 și 2020:

“Consumul de etnobotanice în România a crescut de opt ori, de la momentul în care România a închis „magazinele de vise”, în 2012. A crescut exact pe fondul prohibiției extrem de dure a canabisului.”

Atât Zaha, cât și Ștefănuță, susțin că statele care au decriminalizat canabisul au făcut-o tocmai pentru a controla consumul acestuia, și pentru a preveni “trecerea” consumatorilor către droguri de mare risc.

Vlad Zaha: “Ne raportăm la o plantă organică al cărei consum, bineînțeles, pe termen lung poate duce la tot felul de probleme, la fel ca orice altă substanță, și creează tot felul de dependențe. Dar realitatea este că nu se moare de la el, comparativ cu etnobotanicele, unde o singură încercare poate crea daune pe viață, sau chiar moarte.”

El spune că se face o confuzie între canabis, care e un drog recreațional obținut din surse naturale, și stupefiantele sintetice, cu adevărat periculoase, care creează dependență și pot provoca decesul.

Vlad Zaha: “Există acest mit în societate, foarte fals, cum că canabisul ar fi un drog de tranziție către alte substanțe. În literatura de specialitate, canabisul este considerat un drog terminus, adică o barieră împotriva altor substanțe. În primul rând pentru că majoritatea consumatorilor de canabis nu ajung să consume alte droguri. Statistic vorbind, este o realitate.”

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Anunțul momentului la Rapid: ”99 la sută el va fi noul antrenor”
NEWS ALERT Anunțul momentului la Rapid: ”99 la sută el va fi noul antrenor”
Citește și...
UE vrea reguli clare pentru rețelele sociale. Algoritmii lor secreți pot influența până și rezultatele alegerilor
UE vrea reguli clare pentru rețelele sociale. Algoritmii lor secreți pot influența până și rezultatele alegerilor

Uniunea Europeană vrea reguli pentru mediul online, astfel încât algoritmii marilor platforme să nu ne mai influențeze în mod decisiv alegerile, fie că vorbim de cele comerciale sau de cele politice.  

“Rețelele sociale au căpătat o putere incredibilă și nu vor să o cedeze.” Cum vrea UE să le
“Rețelele sociale au căpătat o putere incredibilă și nu vor să o cedeze.” Cum vrea UE să le "îmblânzească"

Rețelele sociale au căpătat o putere incredibilă și nu vor să o cedeze, iar algoritmii lor au modificat deja comportamentul politic al votanților.

Comisia Europeană va negocia cu Rusia repatrierea tezaurului României, după încheierea războiului din Ucraina
Comisia Europeană va negocia cu Rusia repatrierea tezaurului României, după încheierea războiului din Ucraina

Problema tezaurului național al României, confiscat de Rusia, a devenit o sarcină a Comisiei Europene, care va putea să negocieze cu Moscova repatrierea acestuia, atunci când "va veni momentul prielnic" pentru discuții.

Recomandări
„Țânțarul” care îl scoate din minți pe Putin. Cum epuizează Ucraina motorina și benzina din Rusia
„Țânțarul” care îl scoate din minți pe Putin. Cum epuizează Ucraina motorina și benzina din Rusia

Ucraina știe exact unde să lovească Rusia pentru a-i crea mari probleme. Kievul folosește o tactică în urma căreia țara lui Vladimir Putin are mult de suferit.

Iohannis se pensionează din funcția de profesor. Postul pe care l-a ținut blocat 27 de ani, scos la concurs
Iohannis se pensionează din funcția de profesor. Postul pe care l-a ținut blocat 27 de ani, scos la concurs

Catedra de profesor de Fizică a preşedintelui Klaus Iohannis de la Colegiul Naţional „Samuel von Brukenthal” a devenit vacantă şi poate fi ocupat de un titular.

Cauza surpării străzii din Slănic. Primele concluzii ale specialiștilor. Locatarii evacuați încă nu se pot întoarce acasă
Cauza surpării străzii din Slănic. Primele concluzii ale specialiștilor. Locatarii evacuați încă nu se pot întoarce acasă

Autoritățile din Prahova au prezentat, marți seară, concluziile cercetărilor făcute în cazul surpării de teren din orașul Slănic, care a dus la evacuarea a peste 40 de oameni.