COTAR: Doar 25% din preţul poliţei RCA reprezintă plata daunelor, restul încasează asigurătorii. UPDATE: Replica UNSAR
Situaţia reală de pe piaţa asigurărilor obligatorii RCA din România este cu totul alta faţă de cea prezentată până acum, doar 25% din preţul poliţei RCA reprezentând plata daunelor, iar 75% încasează asigurătorii, susține COTAR.
UPDATE - Poziția UNSAR (Uniunea Națională a Asigurătorilor și Reasigurătorilor din România).
În replică, UNSAR ne-a trimis la redacție un comunicat de presă prin care precizează că, de fapt, din 100 lei încasați pe RCA, 77.3 lei merg către daune, iar principala cheltuială a asigurătorilor este, a fost și va fi cea cu daunele. Statisticile UNSAR arată că în fiecare zi au loc peste 1.000 de accidente rutiere.
Încă o dată, într-un context sensibil pentru țara noastră, o asociație care nu are competențe pe zona de asigurări a transmis astăzi în spațiul public un nou comunicat de presă care pare a urmări să amplifice tensiunile în societate și să politizeze discuția în legătură cu un subiect pur tehnic. Este greu de înțeles această persistență conflictuală de a prezenta denaturat realitatea și de a escalada o problemă, în detrimentul soluționării sale.
Nu putem să nu ne întrebăm: dacă asigurările RCA sunt atât de profitabile, așa cum se afirmă constant, care este motivul pentru care doar 6 asigurători locali dintr-un total de 25 de companii sunt activi pe piața RCA?
În spiritul corectei informări și al respectului față de public și de autorități, pe care UNSAR l-a promovat și va continua să-l promoveze, demontăm mai jos câteva dintre afirmațiile făcute de această asociație, cu titlu de exemplu:
FAKE NEWS Doar 25% din prețul poliței RCA reprezintă plata daunelor, iar 75% încasează asiguratorii.
REALITATE Din 100 lei încasați pe RCA, 77.3 lei merg către daune, arată datele oficiale ale ASF. Astfel, rata daunei RCA din România, adică raportul dintre daunele plătite și primele brute subscrise, era printre cele mai mari din Europa în 2022 (pag. 27). Adică de 3 ori mai mare decât, eronat, se spune în comunicatul acelei asociații. Restul reprezintă cheltuieli de achiziție și administrare, taxe și contribuții către Fondul de Garantare a Asiguraților, Fondul Național de Protecție și către alte organisme instituționale etc. - așa cum detaliem în cele de mai jos.
FAKE NEWS În țările civilizate din UE, spre deosebire de România, cheltuielile asiguratorilor sunt între 15-30%...
REALITATE Conform raportului ASF, rata cheltuielilor pentru achiziție și administrare pentru RCA este de 26.97% (pag. 31), și NU de 75% - în scădere de la 32.59% la semestrul 1 2022 și de la 33.12% la semestrul 1 2021.
Principala cheltuială a companiilor de asigurări este, a fost și va fi cea cu plata daunelor, în vederea onorării obligațiilor asumate față de clienți. Totodată, prin plata de despăgubiri importante, de aproape 5 milioane euro în fiecare zi calendaristică (și asta doar în 2022), asigurătorii din România vin în sprijinul oamenilor și companiilor.
Chiar dacă se dorește defăimarea imaginii României și a pieței de asigurări din țara noastră, din punct de vedere al cheltuielilor, industria de asigurări se încadrează exact în intervalul de 15-30%. Problema nu este aici, ci ține, printre altele, de frecvența accidentelor rutiere și de dauna medie.
Revenind, în zona de cheltuieli sunt reflectate:
- Taxe și contribuții plătite către Fondul de Garantare a Asiguraților, Fondul Național de Protecție și către alte organisme instituționale în valoare de 13% (deci care nu aparțin asigurătorilor). O parte din acești bani reprezintă un împrumut pe care asigurătorii îl acordă, conform legislației, pentru ca FGA să poată plăti despăgubirile către păgubiți. Nu se știe când vor fi recuperate sumele impumutate de asigurători către FGA și care va mai fi valoarea lor atunci, având în vedere inflația și pierderea de dobândă.
- Comisioane și alte cheltuieli de achiziție (așadar costuri pentru asigurători). Pe perioada plafonării tarifelor de primă, acestea sunt de maximum 7,4%.
- În concluzie, pentru cheltuielile de administrare ale asigurătorilor, pentru cele cu managementul daunelor, pentru reasigurare și pentru multe alte categorii de cheltuieli rămân circa 6% din primă. Toate celelalte cheltuieli reprezintă rezerve pentru daune - a căror constituire este o cerință legală, pentru că societățile de asigurare să poată să își îndeplinească în orice moment obligațiile.
Unde suntem însă cu adevărat deosebiți de alte țări din Uniunea Europeană? România este pe LOCUL 10 ca mărime a parcului auto în Europa, cu aproximativ 10 milioane de vehicule, însă este pe LOCUL 3 la accidentele produse în afara țării. Cum reușesc alte țări având parcuri auto de 2-3 ori mai mari decât ale noastre să nu producă atâtea accidente?
FAKE NEWS Numărul de daune RCA nu a crescut, ci a scăzut semnificativ...
REALITATE Datele sunt prezentate trunchiat, căci raportul citat NU include daunele plătite de cel mai mare asigurător din momentul respectiv, respectiv CITY Insurance.
Pe scurt: în septembrie 2021, cel mai mare asigurător RCA din România ca volum de prime la momentul respectiv, CITY Insurance, a intrat în insolvență. Toate dosarele de daună au început să fie instrumentate de către FGA – Fondul de Garantare a Asiguraților. Acest lucru se poate observa în raportul publicat de ASF pentru anul 2022 (pag. 42,43. Notă: sunt incluse doar societățile autorizate și reglementate de ASF; nu sunt incluse sumele plătite de FGA). În concluzie, este absolut evident că, dacă dosarele de daună ale celui mai mare asigurător din momentul respectiv nu mai sunt luate în calcul, atunci comparația este total falsă.
În realitate însă, în fiecare zi, în România, au loc peste 1.000 de accidente rutiere, în care 5 oameni își pierd viața și alte zeci de persoane sunt vătămate. Putem fi numiți „Țara accidentului la minut”.
În acest context, asociații importante, reprezentative pentru industria de transport, au decis deja să lupte pentru reducerea frecvenței accidentelor rutiere, implicându-se în proiectul de țară inițiat de UNSAR, intitulat Coaliția pentru Siguranță Rutiera. Desigur, nu și asociația care pare a avea drept principal obiectiv atacarea autorităților statului și, în mod constant, a industriei de asigurări, dar NU și implicarea concretă în oprirea carnagiului de pe șoselele României și ale Europei. Așa cum am mai spus, dacă măcar jumătate din determinarea și energia anumitor organizații ar fi investită în prevenție rutieră, nu doar că multe vieți ar fi salvate, dar și frecvența accidentelor rutiere, care influențează primele RCA, ar arăta altfel. România continuă să fie, din păcate, „campioană în Europa” la accidentele rutiere.
FAKE NEWS Legat de afirmațiile privind calculul tarifelor RCA...
REALITATE Modul în care se calculează actuarial un tarif RCA este, într-adevăr, unul complex. Dar, a insinua că prima de risc (o parte a tarifului RCA) este îndeajuns pentru a menține stabilitatea unei industrii și, de asemenea, indicatorii de solvabilitate ai unei societăți de asigurare, este ca și cum ai spune că singurul cost al unei firme de transport este cel de achiziție al unui cap tractor. Tarifele de primă trebuie să reflecte daunalitatea înregistrată pe categoria de vehicule vizate.
Așadar, atunci când se face referire la calculul tarifelor RCA, orice persoană de bună-credință ar trebui să aibă în vedere calculele realizate de specialiști, precum și datele statistice oficiale, netrunchiate, care redau imaginea reală.
În ceea ce privește alte afirmații eronate făcute:
- Prima invocată din tariful de referință nu reprezintă prima de asigurare pentru un cap tractor, ci pentru toate vehiculele comerciale deținute de persoane juridice a căror masă maximă autorizată este egală sau mai mare de 16 tone. Segmentul nu este unul omogen, pentru că în interiorul său regăsim capete tractor, basculante, betoniere, automacarale sau autoutilitare destinate transportului agabaritic. Lucrurile ar sta cu totul altfel dacă am privi strict capetele tractor și, mai ales, pe cele utilizate la transportul internațional de mărfuri.
- Asigurătorii din România fac obiectul controlului mai multor autorități ale statului, inclusiv al ANAF, așa cum este și firesc.
- Nu în ultimul rând: sancțiunea aplicată de Consiliul Concurenței a fost anulată în mod definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție în cazul UNSAR și în prima instanță în cazul a două societăți membre, litigiile inițiate de ceilalți membri fiind în curs de judecată. Prin urmare, așa-zisa „acționare concertată” de care se pomenește cu vehemență este demontată pas cu pas de către instanțele judecătorești.
În încheiere, ne exprimăm din nou, și pe această cale, deschiderea către un dialog tehnic și echilibrat pentru găsirea celor mai bune soluții în contextul dat, împreună cu autoritățile – așa cum am făcut-o mereu.
Știrea inițială
Potrivit sursei citate, în ţările civilizate din UE, cheltuielile asiguratorilor sunt cuprinse între 15% şi 30%.
Organizaţia profesională subliniază, într-un comunicat de presă transmis, vineri că numărul de daune RCA nu a crescut, ci a scăzut semnificativ, din anul 2019 până în anul 2022, de la 400.358 de accidente la 341.470 de accidente.
"Confederaţia Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (...) atrage atenţia asupra faptului că situaţia reală din piaţa asigurărilor obligatorii RCA este cu totul alta faţă de cea prezentată până acum. Doar 25% din preţul poliţei RCA reprezintă plata daunelor, iar 75% încasează asigurătorii. În ţările civilizate din UE, cheltuielile asiguratorilor sunt între 15-30%. Uniunea Asigurătorilor din România (...), care din banii românilor reprezintă firmele de asigurări, ar trebui să aibă curajul să spună adevărul care stă în spatele dublării preţului la RCA, în ultimii 2 ani, precum şi ce stă în spatele aşa-ziselor creşteri ale despăgubirilor pretinse a fi achitate de piaţa de asigurări din România", precizează COTAR.
Cel mai recent raport publicat de ASF, în luna decembrie 2023, citat în comunicatul Confederaţiei, relevă faptul că, în anul 2019, au avut loc 400.358 de daune RCA pentru care firmele de asigurări au achitat despăgubiri în cuantum de 3.707.052.708 lei. În anul 2022, s-au consemnat 341.470 de daune RCA, cu despăgubiri achitate în valoare de 2.955.405.657 lei.
"Paginile 20-25 din cadrul aceluiaşi raport reflectă cât de adânc ne bagă mâna în buzunare prea-cinstitele companii de asigurări din România. În tabelele prezentate în cele 5 pagini există 2 indicatori esenţiali prezentaţi pentru fiecare clasă de autovehicul. Este vorba despre prima de risc, adică valoarea cheltuielilor cu despăgubirile pe care firmele de asigurări le au în calcul pentru stabilirea fiecărui tarif de primă RCA. Prima brută de referinţă, adică tariful de referinţă calculat de către o reputată companie de consultanţă KPMG la care firmele de asigurări ar putea vinde RCA, înregistrând inclusiv profit. Exemple: autovehicul de capacitate cilindrică mai mică de 1200 cmc, persoană cu vârsta sub 30 de ani, cheltuielile cu despăgubirile incluse în preţul RCA (prima de risc) sunt de 539 lei, iar la această valoare sunt introduse diverse costuri administrative ale firmelor de asigurări, preţul final de referinţă ajungând la 1.939 lei (prima brută de referinţă). Cheltuielile cu despăgubirile sunt de 539 lei, la care prea-cinstitele firme de asigurări au diverse alte cheltuieli de încă 1400 de lei. Cheltuielile uriaşe cu despăgubirile reprezintă în acest caz 28% din preţul RCA. Diferenţa de 72% o reprezintă alte cheltuieli administrative ale firmelor de asigurări suportate de către şoferul român", notează COTAR.
Reprezentanţii organizaţiei menţionează că tarifele plafonate la RCA nu s-au realizat la nivelul tarifelor de referinţă solicitate de COTAR celor din ASF în 2023, "ci la nivelul de preţ vândut de către firmele de asigurări, de către fiecare asigurător RCA la data de 28 februarie 2023, adică la un nivel de preţ cu mult superior tarifelor de referinţă".
"În cazul transportatorilor, tarifele de comercializare ale preţului RCA practicat de către prea-cinstitele firme de asigurări nu sunt de 8609 lei, care reprezintă cel mai mare tarif de referinţă RCA publicat în acel raport de către ASF. Majoritatea transportatorilor au avut tarife de preţ umflate de către firmele de asigurări, în zeci de mii de cazuri, transportatorii au oferte şi 16.000 lei pe o poliţă RCA fiind încadraţi imediat în categoria de "asigurat cu risc ridicat", deşi aceştia nu înregistraseră accidente şi se încadrează în clasa de Bonus. Atragem atenţia instituţiilor din România că Legea RCA trebuie păstrată în actuala formă, aceasta fiind o lege foarte bună, una europeană, o lege care în 2017 a fost acceptată de toţi actorii din piaţă, inclusiv de UNSAR, care astăzi o vrea schimbată. Problemele pieţei RCA nu ţin de legislaţie, ci de supravegherea defectuoasă a sistemului de asigurări din ultimii ani. ASF şi ANAF ar trebui să ofere de urgenţă răspunsuri documentate: de ce au ajuns preţurile la RCA mai mari în România decât în Germania pentru transportatori şi pentru toţi românii? De ce ANAF nu a verificat nicio societate de asigurări în 30 de ani, dar Ministerul Finanţelor creşte lună de lună impozitele şi taxele românilor?", se arată în comunicat.
Preşedintele COTAR, Vasile Ştefănescu, aminteşte, în context, despre "instituţii capturate de către operatorii economici aşa-zişi supravegheaţi".
Transportatorii au declanşat, miercuri, proteste spontane, fiind nemulţumiţi de evoluţia preţului la RCA. Vineri dimineaţa aceştia se regrupau la intrarea în Capitală, în Afumaţi. De asemenea, reprezentanţii unor organizaţii agricole reprezentantive au anunţat că nu au nicio o legătură cu protestul spontan anunţat în mediul online de fermieri din mai multe zone ale ţării, însă au confirmat participarea unor fermieri din organizaţiile lor.
