Convenţia de la Istanbul pentru combaterea violenţei de gen a intrat în vigoare în UE
Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul), a intrat în vigoare în UE duminică, 1 octombrie.
Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a fost de acord cu cererea Comisiei Europene ca aderarea UE ca bloc la această convenţie să nu mai necesite votul unanim al statelor membre, dintre care şapte se împotrivesc respectivei convenţii întrucât consideră că ea promovează ideologia de gen, citează Agerpres.
Aderarea UE ca bloc la Convenţia de la Istanbul va permite aplicarea de politici globale şi coordonate la nivel comunitar, iar statele membre vor trebui să aplice norme obligatorii pentru combaterea violenţei de gen, consemnează agenţia EFE.
Adoptată de Consiliul Europei în 2011, convenţia cuprinde, printre altele, măsuri şi obligaţii care merg de la sensibilizarea opiniei publice şi până la acţiuni legale în care anumite forme de violenţă să fie considerate infracţiuni.
În baza acestei convenţii, Comisia Europeană a prezentat anul trecut un proiect de directivă prin care urmăreşte să unifice definiţia delictului de viol în toate cele 27 de state membre ale UE, în sensul ca orice raport sexual ''neconsimţit'' să fie considerat viol, fără a mai fi nevoie de dovedirea ameninţării sau a folosirii forţei, aşa cum au procedat Spania şi înaintea ei Suedia. Aceasta din urmă a adoptat în 2018 sub influenţa mişcării feministe #MeToo o lege ce instituie consimţământul explicit pentru un act sexual, lege care a condus la o creştere a condamnărilor penale pentru viol.
Şase state central şi est-europene membre ale UE nu au aderat la această convenţie, respectiv Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia şi Lituania, în timp ce Polonia, care a semnat-o sub un guvern liberal precedent, doreşte sub conducerea actualului guvern conservator să se retragă din ea.
Aceste ţări au refuzat să ratifice documentul întrucât consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenţei împotriva femeilor, această convenţie încurajează căsătoriile între homosexuali şi acceptarea unui al treilea gen. În opinia ministrului polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, respectiva convenţie este ''o creaţie feministă menită să justifice ideologia gay''.
Totuşi, convenţia va avea în UE o aplicare limitată la domeniile asupra cărora blocul comunitar are competenţă exclusivă, în cazul de faţă cooperarea judiciară în materie penală şi politica de azil pentru migranţi, aşadar statele membre care nu au aderat la ea cu titlu individual vor fi scutite de unele obligaţii cuprinse în document, însă vor fi obligate să efectuează schimbări legislative impuse de aderarea UE ca bloc la convenţie.
Această aderare survine la şase ani după ce a fost propusă de Comisia Europeană în anul 2016 şi după cereri insistente ale Parlamentului Europeană de a fi adoptată la nivel comunitar, demersuri care s-au lovit de opoziţia celor şase state membre care o resping.
Pentru a neutraliza această opoziţie, Comisia Europeană a apelat la Curtea de Justiţie a UE (CJUE), care a hotărât în octombrie 2022 că respectiva convenţie poate fi adoptată la nivelul UE fără a mai fi nevoie de unanimitate în Consiliul UE, ce reuneşte statele membre.
"Una din trei femei a suferit violenţă fizică sau sexuală în ultimii 15 ani. Foarte multe nu o denunţă. Foarte mulţi agresori rămân nepedepsiţi. Trebuie să acţionăm, iar Convenţia de la Istanbul este instrumentul nostru legal pentru a consolida drepturile femeilor", a indicat vineri într-un comunicat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru Valori şi Transparenţă, Vera Jourova.
Etichete: agresiune, Comisia Europeana, conventie, femeie, istanbul,
Dată publicare:
.webp)
