Sambata intra in vigoare noul Cod de Procedura Penala. Cat de greu vor mai fi interceptati infractorii
De la 1 februarie, mai multe dosare controversate ar putea fi pur si simplu inchise. Este urmare a intrarii in vigoare a codurilor penal si de procedura penala.
Intens dezbatute in ultima perioada, codurile au starnit un razboi intre Palate, dar si reactii europene. Chiar si asa, nimic nu s-a schimbat, insa premierul a declarat ca va lua in discutie o propunere de modificare a catorva articole, in sedinta de Guvern de miercuri.
Proiect: Interceptarile vor putea fi facute si daca urmarirea penala este dispusa in rem
Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si daca urmarirea penala este inceputa in rem, prevede un proiect de OUG, in care se mai precizeaza ca DIICOT va avea competenta pe anumite infractiuni daca prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro.
Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica, pe site-ul institutiei, proiectul de Ordonanta de urgenta pentru luarea unor masuri de implementare necesare aplicarii Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru implementarea altor acte normative. Una dintre modificarile aduse de acest proiect de OUG se refera la articolul 138 din Codul de procedura penala, in care ar urma sa fie introdus un nou alineat, respectiv acela ca "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si in cazul in care urmarirea penala este inceputa potrivit art. 305 alin. (1)". Articolul 305 face referire, in alineatul 1, la inceperea urmariririi penale in rem: "Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si se constata ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale prevazute la art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta".
Pe de alta parte, acelasi proiect da competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), pentru o serie de infractiuni si indiferent de calitatea persoanei, "daca in cauza, indiferent de numarul infractiunilor concurente, s-a produs o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a sumei de 500 000 euro".
Infractiunile vizate de aceasta prevedere sunt furtul, talharia, pirateria, talharia sau pirateria urmata de moartea victimei, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simpla, bancruta frauduloasa, gestiunea frauduloasa, inselaciunea, inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice, exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile si delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenta DIICOT si tentativa, tot cu conditia trecerii "pragului" de jumatate de milion de euro al prejudiciului.
Proiectul de OUG vizeaza si problema legii penale mai favorabile. Astfel, dupa articolul 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se introduce un nou articol, ce face referire la aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei: "In aplicarea dispozitiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei - n.r.), se stabilesc si se aplica, pentru fiecare institutie de drept penal autonoma, dispozitiile mai favorabile din legile penale succesive".
Tot in noul articol se face precizarea ca "in aplicarea dispozitiilor art. 6 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei - n.r.), nu pot fi combinate dispozitiile mai favorabile din legile penale succesive".
Pana la intrarea in vigoare a actelor normative subsecvente, emise in executarea Legii 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiunesi a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, "se vor aplica prevederile actelor normative existente, in masura in care nu contravin acestora", prevede un alt articol nou din proiectul de OUG.
Procurorii vad in noile coduri o "protejare" a cazurilor de coruptie la nivel inalt
Cele mai multe controverse le-au ridicat prevederile potrivit carora persoana cercetata este anuntata despre acest lucru, ceea ce ar putea impiedica strangerea unor probe prin interceptare.
Pe de o parte, articolul 307 prevede ca "persoanei care a dobandit calitatea de suspect i se aduc la cunostinta, inainte de prima sa audiere, aceasta calitate, fapta pentru care este suspectata, incadrarea juridica a acesteia si drepturile procesuale." Apoi, potrivit articolului 140, "supravegherea tehnica poate fi dispusa numai in cursul urmaririi penale"
Cu alte cuvinte, procurorii se tem ca actiunile lor vor deveni inutile, odata ce suspectii afla dinainte ca sunt cercetati. Iar anchetele devin si mai dificile in cazul ministrilor, pentru care anchetatorii au nevoie si de avizul Parlamentului pentru interceptare.
Nu toti sunt insa de acord cu procurorii. Organizatia ApadorCh, de exemplu, considera ca "termenul dintre începerea urmãririi penale si prima audiere a suspectului, care poate fi de 1-2 luni, este suficient pentru interceptarea comunicatiilor suspectului"
Pe de alta parte, CSM-ul propune ca urmarirea penala sa fie inceputa in rem, si nu fata de persoane, astfel ca - pana la stabilirea unuia sau mai multi suspecti - sa se poata face toate cercetarile necesare, inclusiv interceptarile.
"Da, poti sa incepi urmarirea penala in rem, dar ce te faci cand persoana care vine si denunta un ministru si identifica in mod concert persoana, ce faci, te faci ca ignori acel denunt sau ca persoana a fost identificata?!", comenteaza Codruta Kovesi, procurorul sef al DNA.
Pe de alta parte, procurorii se tem ca, odata cu scaderea pedepselor pentru unele infractiuni de coruptie, cum ar fi inselaciunile care au prejudiciat statul, multi dintre cei care au dosare pe rol sau sunt deja inchisi ar putea scapa basma curata pentru ca, implicit, se reduce de 3 ori termenul de prescriptie pentru aceste fapte.
De altfel, presedintele Traian Basescu i-a cerut premierului Victor Ponta sa modifice textele prin ordonanta de urgenta.
"Daca prim-ministrul nu-si asuma emiterea unei ordonante de urgenta care sa corecteze neajunsurile Articolului 140 din Codul de procedura penala, este emblema coruptiei", a spus Traian Basescu.
Vineri, seful statului a trimis si o scrisoare, in acest sens, la Palatul Victoria. In replica, prim-ministrul spune ca Traian Basescu a promulgat Codul Penal si pe cel de procedura penala fara sa le citeasca.
"Pentru marinari, de exemplu, nu inteleg nimic din lucrurile astea si trebuie sa inteleaga ca Codul Penal nu se refera doar la traficul de blugi. Codurile oricum intra in vigoare. Daca in urma discutiilor, este nevoie de vreo ajustare la vreun text de procedura, miercuri, in baza propunerii Ministrului Justiei, vom aproba modificarea", a spus Ponta.
Tot vineri, premierul a anuntat ca va solicita abrogarea articolului care ingradeste libertatea presei.
Etichete: cod penal, coruptie, infractori, justitie, traian basescu, victor ponta,
Dată publicare:
