Consiliul Europei cere României un sistem național de monitorizare a incidentelor rasiste și anti-LGBT în școli

Acest organism de combatere a rasismului al Consiliului Europei (CoE) mai recomandă ca autorităţile române să elaboreze, în următorii doi ani, un cadru legal care să reglementeze în mod explicit condiţiile şi procedura pentru recunoaşterea juridică a genului şi să stabilească orientări clare pentru furnizarea asistenţei medicale afirmative din perspectiva genului.

Recomandările sunt incluse în raportul ECRI care evaluează progresele făcute de România în cadrul său juridic şi instituţional, precum şi în politicile şi practicile de prevenire şi combatere a discursului de ură rasist şi anti-LGBTI, a infracţiunilor motivate de ură şi a discriminării grupurilor aflate în situaţii de vulnerabilitate, cum ar fi romii, persoanele LGBTI, migranţii şi persoanele cu antecedente migratorii.

Raportul analizează situaţia din România până la mijlocul lunii martie a acestui an şi va evalua implementarea recomandărilor prioritare în decursul următorilor doi ani.

ECRI notează că, de la cel mai recent raport al său, din 2019, România a înregistrat progrese în mai multe domenii.

Citește și

Indivizi care au emis bilete la ordin și facturi false au fost arestați preventiv, în Buzău. Unde au ascuns banii

Funcţiile şi atribuţiile Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNDC) sunt în mare parte conforme cu recomandările generale ale ECRI pentru organismele de egalitate, dar resursele sale financiare şi umane rămân insuficiente, atrage atenţia documentul.

Au fost înregistrate progrese în promovarea educaţiei incluzive şi în stabilirea unei proceduri pentru gestionarea cazurilor de violenţă şcolară, inclusiv a hărţuirii fizice şi cibernetice, subliniază ECRI.

Raportul evidenţiază că a fost adoptată o lege penală specifică privind măsurile de prevenire şi combatere a poziţiilor anti-romi, iar autorităţile au adoptat o abordare mai coordonată pentru combaterea discursului instigator la ură şi a infracţiunilor motivate de ură, inclusiv prin adoptarea a două strategii de prevenire şi combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură. Eforturile pentru îmbunătăţirea incluziunii romilor au continuat, inclusiv prin iniţiative pentru regularizarea aşezărilor informale şi adoptarea de noi reglementări pentru interzicerea segregării şcolare, adaugă documentul.

Totuşi, ECRI îşi exprimă îngrijorarea cu privire la mai multe chestiuni, cum ar fi că bullyingul este o problemă răspândită şi gravă în şcoli şi că aspectele legate de orientarea sexuală, identitatea de gen şi caracteristicile sexuale nu sunt incluse în programa şcolară.

De asemenea, raportul atrage atenţia că discriminarea împotriva persoanelor LGTBI persistă, dar şi că cuplurile de acelaşi sex încă nu beneficiază de nicio recunoaştere legală. Cadrul legal nu defineşte clar condiţiile şi procedurile pentru recunoaşterea legală a genului şi nu există ghiduri specifice pentru furnizarea de servicii medicale de afirmare a genului, mai notează ECRI.

Alte probleme care ridică îngrijorări sunt prezenţa tot mai mare a poziţiilor instigatoare la ură în discursul politic, în media şi în mediul online. Situaţia romilor se pare că rămâne dificilă în toate domeniile vieţii, cu numeroase aşezări informale situate în apropierea zonelor puternic poluate şi mulţi elevi romi care frecventează instituţii de învăţământ segregate, mai subliniază raportul.

ECRI este un organism unic de monitorizare a drepturilor omului al Consiliului Europei, format din experţi independenţi, care sunt specializaţi în probleme legate de lupta împotriva rasismului, discriminării (pe motive de "rasă", origine etnică/naţională, culoare, cetăţenie, religie, limbă, orientare sexuală şi identitate de gen), xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei în Europa. Acest organism întocmeşte rapoarte şi emite recomandări statelor membre. 

Articol recomandat de sport.ro

Răbufnirea lui Olăroiu: românul a spus tot după eliminarea Emiratelor din FIFA Arab Cup