Confirmare de la Cotroceni: Taxa pe tranzacția bancară este în discuții. „Nu are importanță cine a pus-o pe masă”
Dragoș Anastasiu, consilier al președintelui Nicușor Dan, a confirmat că în grupul tehnic a fost adusă în discuție taxarea tranzacțiilor bancare.
„Această idee a fost una dintre cele analizate în cadrul grupului de lucru. Nu are importanță cine a pus-o pe masă. Bancherii au fost intrebati, dacă o astfel de abordare are sau nu sens în contextul economic actual. Este o întrebare legitimă”, a declarat Dragoș Anastasiu, citat de Profit.ro.
Confirmarea din partea lui Dragoș Atanasiu vine după ce în spațiul public au apărut speculații că viitorul Guvern ar putea introduce o taxă universală pe toate plățile din România, idee înaintată de mediul de afaceri în consultările de la Cotroceni asupra echilibrării bugetului, scrie Profit.
Taxa ar urma să fie „infimă”, dat din moment ce se va aplica pe „orice mișcare de bani din economie” ar genera fonduri considerabile la bugetul de stat, într-un mod dificil de evitat de contribuabili și eficient de colectat, arată sursa citată.
Spre deosebire de impozitele tradiționale, care se pot sustrage sau evita mai ușor, o astfel de taxă micro per tranzacție ar cuprinde practic toate fluxurile financiare. Băncile comerciale și ceilalți procesatori de plăți ar acționa practic ca agenți de încasare (withholding agents) ai statului, reținând taxa în momentul procesării fiecărei tranzacții, similar felului în care astăzi rețin comisioane bancare sau anumite impozite la sursă.
„S-a invocat că actualul context este favorabil implementării unei asemenea taxe, că transformarea digitală în creștere – de la servicii de e-guvernare la adopția pe scară largă a plăților electronice și a identității digitale – înseamnă că infrastructura și obiceiurile utilizatorilor sunt deja existente pentru o micro-taxă digitală. Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă. Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, relatează sursele citate.
