Comuna Șelaru, din Dâmbovița, locul unde șoselele nou construite au provocat inundații în casele oamenilor
Amânăm reabilitări de drumuri şi ne văităm apoi că ploile torenţiale fac ravagii în gospodăriile oamenilor.
Se întâmplă, de pildă, în Dâmboviţa, unde un program bun pe hârtie, care prevedea modernizarea a câtorva, zeci de kilometri de drumuri judeţene a tot fost lăsat de azi, pe mâine, până când, s-a stricat şi ceea ce s-a făcut.
S-a lucrat prost şi încet iar, localnicii se plâng acum că le era mai bine înainte.
Inspectorul Pro a mers să vadă cum cheltuiesc autorităţile locale milioanele primite de la buget pentru acest proiect.
Comuna Şelaru, judeţul Dâmboviţa, se află la doar 24 de kilometri de autostrada Bucureşti-Piteşti. Trei mii de oameni trăiesc aici, legaţi de restul lumii prin trei drumuri judeţene care așteaptă modernizarea de cel puțin 15 ani. Matei Gheorghiţă este primar din 2020.
Reporter: „Drumurile au fost aşa proaste dintotdeauna?”
Matei Gheorghiţă, primar comuna Șelaru: „Da. S-a reabilitat ceva în 2008 asta aici, că era foarte prost.”
În 2017, Consiliul Judeţean Dâmboviţa a semnat un acord pentru reabilitarea a 28 de kilometri de drumuri judeţene, cu bani de la bugetul de stat. Sunt, în total, aproape zece milioane de euro, prin PNDL. Adică, Programul Naţional de Dezvoltare Locală, gestionat de Ministerul Dezvoltării și, totodată, cea mai importantă sursa de alocări pentru infrastructura din România.
Lucrările propriu-zise au început abia anul trecut. Un sector din drumul judeţean 611, aflat în stare jalnică, plin de gropi, este încă neatins. Pe un alt drum, se distinge doar primul strat din carosabil, care a început – și el- să se macine.
”Tot ce s-a băgat în şosea, se dărâmă, uitaţi-vă aici", arată o femeie.
„A venit apă multă şi a mâncat din şosea. Da, balastru. Asta a fost lărgită acum, să ştiţi" explică altcineva.
Localnicii se plâng însă de… rigolele de pe margine. S-au betonat într-adevăr 14 kilometri de şanţuri, dar în fata anumitor gospodării, au fost păstrate vechile scurgeri săpate în pământ.
Cum unele podețe au fost acoperite de lucrări, iar şoselele s-au înălţat, până la 40 de centimetri - după estimarea primarului - apa de ploaie şi-a croit propriul drum. Care trece invariabil prin gospodăriile oamenilor, provocând pagube mari.
„Au spart pe aici şi toată apa vine la mine, în gaura aia a trecut peste gardul ăsta de ciment şi toată apa de pe partea cealaltă a venit încoace. La un moment dat nu mai vedeam, era pe trei cărăr. Praf m-a făcut copacii, ce-am mai reuşit să scot din ei, erau îngropaţi."
Reporter: „Dar înainte să facă aceste lucrări?”
Localnică: „Nu au fost probleme. Vorba aia, am crescut de mică aici. Eu nu am avut aşa ceva niciodată în curte."
După ultimul episod de inundaţii, în comună și-au făcut apariția toți cei responsabili de proiect. Ar fi trebuit să existe o întâlnire la primărie, dar apariția echipei inspectorului PRO i-a făcut brusc să se răzgândească.
Inginerii se contrazic singuri
Am mers după ei, în căutarea unor explicaţii de la proiectant. Mai precis, l-am întrebat Constantin Bobaru de ce acolo unde sunt, totuşi, câteva şanţuri de beton... se întrerup în fata anumitor gospodării.
Reporter: „De ce pe stânga sunt rigole, iar pe dreapta nu sunt rigole?”
Proiectant: „Normativele standard ne permit lucrul ăsta, nu avem de ce să punem pe ambele părţi rigolă."
Aşadar, proiectantul nu considera necesară amenajarea lor din beton. Cel puţin în primele secunde de interviu… Pentru că imediat, inginerul s-a apucat să ne vorbească exact despre cum va betona aceste șanțuri.
Proiectant: „Aici s-a prevăzut, sunt de pământ şi se va betona.”
Reporter: „Şi dacă acum se va betona, de ce nu s-a betonat de la început?”
Proiectant: „Nu am ce să vă zic."
Dirigintele de şantier, reprezentant al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, este responsabilul de lucrări, în teren.
Diriginte de șantier: „Soluţia iniţială aşa a fost dată, fără rigola betonată. Nu ştiu să vă spun.”
Reporter: „De ce nu au fost prevăzute de la început?”
Diriginte de șantier: „Nu ştiu de ce nu au fost. Pe parcursul execuţiei, am întâmpinat unele probleme, o să se remedieze”
Reporter: „Cine va suporta aceste costuri?”
Diriginte de șantier: „Nu ştiu să vă spun... ”
Reporter: „Dumneavoastră sunteţi reprezentantul beneficiarului.”
Diriginte de șantier: „Da, şi mă întrebaţi de soluţii de costuri. ”
Reporter: „Da, v-am întrebat de bani, de la dvs vin. Cine va suporta aceste costuri?”
Diriginte de șantier: „Nu ştiu."
Nici unde se vor scurge aceste ape de ploaie, nu a ştiut nimeni să ne zică.
Canalul de colectare a apelor pluviale se termină brusc la ieşirea din localitatea Șelaru. Proiectantul susţine că mai sunt lucrări de executat, dar nu a ştiut să ne precizeze care sunt acestea şi cum va arăta zonă la finalul contractului.
Edilii susţin că o variantă ar fi ca apa să fie dirijată către râul Dâmbov. Mai întâi, însă, ar trebui desfundate şanţurile care leagă localitatea de râu. Sunt abandonate de câteva zeci de ani.
De cealaltă parte, reprezentanţii Consiliului Judeţean Dâmboviţa s-au limitat la a declara că lucrările sunt în termen şi că… vor găsi soluţii pentru ca apele să nu mai ajungă nici în câmp, nici în gospodăriile oamenilor. Deocamdată nu au un niciun plan.
Etichete: dambovita, inspectorul pro, inundatii,
