Comuna cea mai mică din România are doar 88 de locuitori. Populația țarii scade de la an la an
Suntem tot mai puțini, în timp ce multe zone din România rămân treptat fără locuitori. Cruda realitate apare în datele de la recensământ, care arată localități cu mai puțin de o sută de oameni.
Scăderi ale populației sunt și la nivelul marilor orașe, unde primăriile vor fi nevoite să reducă din numărul de angajați. Aceleasi date indică însă o migrare a populației în zonele limitrofe din jurul marilor orașe, unde în timp s-au format comunități în creștere.
La nivel național, din 42 de judeţe, inclusiv Municipiul București, 39 au pierdut din numărul de locuitori. Excepție fac, aşadar, trei judeţe. Ilfov, de exemplu, a câștigat peste 150.000 de persoane - o creștere de peste 39%, pe fondul diminuării populației din București. Un număr mai mare de persoane față de ultimul recensământ s-a înregistrat și în județele Bistrița-Năsăud și Suceava.
Datele de la recensământ arată și localitățile, comunele sau orașele cu cei mai puțini locuitori. De exemplu, cea mai mică comună din România este comuna Bătrâna, din judetul Hunedoara, cu numai 88 de locuitori. La polul opus cea mai mare comuna este Florești, din județul Cluj, unde în decurs de un deceniu, populatia a crescut de 2,3 ori.
Orașul Băile Tușnad a devenit cel mai mic din România, aici trăiesc putin peste 1.300 de persoane. La polul opus, orașul care a crescut cel mai mult în ultima vreme este Popești Leordeni, care are acum peste 53 de mii de oameni. Cel mai mic municipiu rămâne Orșova, din județul Mehedinti, cu o populație de numai 8.506 persoane și o scădere de aproape 2 mii de oameni de la recensamantul anterior.
Și în București sunt cu aproape 160 de mii de persoane mai puțin față de acum 10 ani. Scăderi sunt în fiecare sector al Capitalei, însă cele mai mari sunt în sectoarele 6 și 2, unde populația a scăzut cu aproximativ 50 de mii de persoane. O populație mai mică înseamnă un buget mai mic, dar și consilieri mai puțini.
Radu Mihaiu, primar Sectorul 2: „Pentru fiecare o mie de locuitori, sectorul are dreptul să angajaeze un politist local. Dacă sunt 29 de mii de locuitori, avem dreptul doar la 290 de polițiști locali, practic, cu 80 mai puțin decât avem în acest moment, este o scădere foarte mare”.
Totuși, datele arată și o migrare a populației în așa numitele orașe–satelit. Adică, zonele dezvoltate în jurul marilor orașe.
În Ilfov, de exemplu, populație din Chiajna a crescut de peste trei ori, iar în Popești Leordeni de aproape două ori.
Și la Cluj-Napoca, în toate localitățile din zona metropolitană vedem rânduri de blocuri și case apărute în scurt timp, cu prețuri mult mai mici decât în oraș.
Prof. univ. dr. Ioan Hosu, sociolog UBB Cluj-Napoca: „Datorită prețurilor mai scăzute, accesibilitatea la o locuință, la un teren pentru o viitoare construcție a determinat migrația dinspre municipiile reședință de județ sau dinspre orașele mari spre zonele unii spun metropolitane”.
O distribuiție inegală a populației arată necesitatea unei noi reforme administrative în România. Potrivit legii, localitățile pot fi comasate voluntar, doar în urma unui referendum, organizat însă cu sprijinul autorităților locale. Însă nu toți primarii sunt dispuși să renunțe la funcții.
Gelu Duminică, sociolog: „Nu poți să ai municipii cu o mie și ceva de locuitori, e jenant. Nu poți să susții tot ce înseamnă administrația unui municipiu pentru o populatie de 10 mii sau o comună cu o mie și ceva de locuitori, lucrurile trebuie redesenate. O reformă înseamnă reducerea numărului de primari, reducerea numărului de resurse pentru partide mari, cu toate că se sabotează dezvoltarea României”.
Pentru ca populația să fie cât mai bine distribuită la nivelul țării, ar trebui dezvoltată și infrastructura.
Vasile Strat, profesor de statistică ASE: „Să faci din Giurgiu până în Bucuresti sub o oră. Asta înseamnă să ai la dispoziție transportul și, bineînteles, toate serviciile necesare școli, spitale, grădinițe, tot ce este necesar unui om, iar acele servicii să fie la nivelul celor din București”.
Astfel de strategii au fost adoptate de multă vreme în țările dezvoltate. La Paris, de exemplu, există trenuri metropolitane de viteză, care îi aduc rapid în oraș pe cei care locuiesc la periferie.
