Comisia Europeană propune introducerea a trei noi taxe. Câți bani vor aduce bugetului UE

Prima taxă se bazează pe veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii (ETS), conform Reuters. În cadrul actualului sistem al UE de comercializare a certificatelor de emisii, majoritatea veniturilor provenite din licitarea certificatelor de emisii sunt transferate către bugetele naţionale. Comisia propune ca, în viitor, 25% din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii să fie transferate către bugetul UE. La viteza de croazieră, veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ 12 miliarde euro pe an în medie în perioada 2026-2030 (9 miliarde euro în medie în perioada 2023-2030).

Cea de a doua măsură se bazează pe resursele generate de mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Comisia propune alocarea către bugetul UE a 75% din veniturile generate de acest mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Veniturile pentru bugetul UE sunt estimate la aproximativ un miliard de euro pe an în medie pentru perioada 2026-2030 (0,5 miliarde euro în medie în perioada 2023-2030). Nu se preconizează că Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon va genera venituri în perioada de tranziţie din 2023 până în 2025.

Cea de a treia taxă se bazează pe cota din profiturile reziduale ale întreprinderilor multinaţionale care vor fi realocate statelor membre ale UE în temeiul recentului acord OCDE/G20 privind realocarea drepturilor de impozitare ("Pilonul unu"). Comisia propune o resursă proprie echivalentă cu 15% din cota profiturilor reziduale ale întreprinderilor care fac obiectul domeniului de aplicare, care vor fi realocate statelor membre ale UE. Comisia s-a angajat să propună o directivă în 2022, odată ce detaliile acordului-cadru incluziv al OCDE/G20 privind Pilonul unu vor fi finalizate, pentru a pune în aplicare acordul din cadrul Pilonului unu în conformitate cu cerinţele pieţei unice. Acest proces este complementar Directivei privind Pilonul doi, pentru care Comisia a adoptat astăzi o propunere separată. În aşteptarea finalizării acordului, veniturile pentru bugetul UE s-ar putea ridica la aproximativ 2,5 - 4 miliarde euro pe an.

"Prin pachetul de astăzi, punem bazele rambursării NextGenerationEU şi oferim un sprijin esenţial pentru pachetul "Pregătiţi pentru 55" prin punerea în aplicare a finanţării Fondului pentru atenuarea impactului social al acţiunilor climatice. Prin urmare, prin intermediul setului de noi resurse proprii, ne asigurăm că generaţia următoare va beneficia cu adevărat de NextGenerationEU", a declarat comisarul pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn.

Citește și

Alte două comune din România vor să se comaseze. În toamnă vor organiza un referendum

Câți bani vor aduce bugetului UE

În perioada 2026-2030, se preconizează că aceste noi surse de venituri vor genera, în medie, un total de până la 17 miliarde euro anual pentru bugetul UE.

Reuters subliniază că bugetul UE are nevoie de venituri suplimentare pentru a putea rambursa împrumuturile comune fără precedent, în valoare de 800 de miliarde de euro, necesare pentru instrumentul temporar de redresare NextGenerationEU, împrumuturi care trebuie rambursate până la finele lui 2058.

Însă decizia privind resursele proprii trebuie să fie aprobată în unanimitate în Consiliu, după consultarea Parlamentului European. Decizia poate intra în vigoare odată ce va fi aprobată de toate ţările UE în conformitate cu cerinţele lor constituţionale. Regulamentul privind cadrul financiar multianual (CFM) trebuie să fie adoptat în unanimitate de Consiliu, după obţinerea aprobării Parlamentului European.

În perioada următoare, Comisia Europeană va colabora strâns cu Parlamentul European şi cu Consiliul în vederea punerii în aplicare rapide a pachetului în termenele stabilite în acordul interinstituţional. În plus, Comisia va prezenta o propunere privind un al doilea pachet de noi resurse proprii până la sfârşitul anului 2023.

Articol recomandat de sport.ro

Românul prins sub bombardamentele din Teheran: „Iranul e a doua mea casă!“