Cele șapte teme folosite în manipulările de pe rețelele sociale. Impactul dezinformării a fost un miliard de euro în 2025

Campaniile moderne de dezinformare nu mai funcționează doar prin răspândirea unor știri complet false, ci printr-un amestec de informații reale, interpretări distorsionate și mesaje construite de influenceri.

Raportul arată că principalele teme de manipulare urmăresc destabilizarea încrederii publice și accentuarea diviziunilor sociale. În centrul acestor campanii se află exploatarea fricii colective — fie că este vorba despre război, crize economice, sănătate publică sau insecuritate socială.

 Mesajele alarmiste sunt construite astfel încât să determine reacții rapide și redistribuire masivă pe rețelele sociale, înainte ca informațiile să poată fi verificate.

Temele manipulatoare

Cercetarea a identificat șapte teme care sunt folosite în dezinformarea pe social-media.

1. Anti-occidentalism suveranist - influencerii se axează pe ideea că țara este o colonie

2. Anularea alegerilor și „lovitură de stat” - ca românii au fost păcăliți la aleegrile din 2025 și că e un adevăr ascuns

3. Identitatea creștină amenințată - Occidentul încearcă să atace valorile familiei tradiționale și ortodoxe

4. Anti-Ucraina - dacă România va sprijini țara riscă să intre și ea în război

5. Conspiraționism - hantavirusul este noua armă a globaliștilor

6. Anti-UE și eșec instituțional 

7. Criză fiscală și faliment orchestrat

Potrivit analizei, campaniile de manipulare folosesc frecvent:

• titluri șocante;
• mesaje conspiraționiste;
• imagini scoase din context;
• videoclipuri editate manipulator;
• citate false atribuite unor persoane publice;
• statistici prezentate fără context.

De asemenea, raportul avertizează că manipularea funcționează eficient tocmai pentru că exploatează vulnerabilități reale ale societății: neîncrederea în autorități, nivelul redus de educație media și consumul accelerat de informație online.

Emoțiile transmise publicului

Pentru propagarea dezinformării, limbajul și emoțiile transmise sunt: frica, controlul, acuzațiile criminale, distrugerea, deegitimizarea și conspirația.

Raportul prezentat în cadrul summit-ului susține că fenomenul manipulării online este concentrat într-un număr redus de surse și conturi, care reușesc însă să domine spațiul digital.

Potrivit concluziilor studiului:

• 76% din engagementul tuturor narativelor de dezinformare de pe TikTok este generat de doar 10 conturi;
• 1 din 6 influenceri și 1 din 8 surse oficiale sau media răspândesc în mod repetat dezinformare;
• 20% dintre cele mai performante postări reprezintă atacuri coordonate;
• toate campaniile de manipulare identificate în 2026 au fost grupate în șase mari categorii narative, cea mai dominantă fiind propaganda „anti-occidentală”.

„Pe TikTok, printre primele 50 de postări va vedea 9 postări de dezinformare”

Autorii raportului susțin că, în prezent, un utilizator român care folosește TikTok vede frecvent conținut manipulator.

„Dacă un utilizator român derulează astăzi TikTok, printre primele 50 de postări va vedea 9 postări de dezinformare și nici măcar o singură postare provenită dintr-o sursă oficială”, se arată în analiză.

În același timp, raportul susține că instituțiile publice și organizațiile media au un impact mai mare atunci când publică informații, însă nu reușesc să ajungă suficient la public.

„Instituțiile oficiale și organizațiile media sunt de cinci ori mai eficiente per postare, însă rămân aproape invizibile la scară largă”, arată documentul.

Inițiatorii proiectului spun că educația reduce impactul manipulării

Inițiativa România Imună susține că a derulat deja campanii pilot de educare și „imunizare” împotriva dezinformării, iar rezultatele arată o reducere a interacțiunilor cu conținut manipulator.

„Persoanele expuse suficient la mecanisme de imunizare au vizualizat de două ori mai puțin conținut manipulator și au distribuit de până la patru ori mai puțin conținut dezinformator pe aceeași temă”, a declarat George Leca, președintele România Imună.

Potrivit comunicatului, doar 20% dintre persoanele expuse campaniilor de educare au mai interacționat ulterior cu conținut de dezinformare pe aceeași temă, comparativ cu 55% în grupul de control.

Organizația a anunțat și dezvoltarea unor modele predictive care ar putea anticipa răspândirea unor narative de propagandă în lunile următoare.

Costul economic al dezinformării

Datele prezentate în cadrul summitului estimează că impactul economic al dezinformării pentru România ajunge la aproximativ un miliard de euro anual, pentru anul 2025.

Potrivit OPSCII, la nivel global, costul dezinformării este estimat la aproximativ 420 de miliarde de dolari, conform unui alt studiu realizat de Sopra Steria.

Inițiatorii proiectului spun că summitul de la Cotroceni a avut rolul de a crea un cadru comun între societatea civilă și instituții pentru dezvoltarea unor mecanisme de combatere a manipulării informaționale și a amenințărilor hibride.