Cele mai periculoase și nesigure orașe de vizitat în Europa în 2023: ce să verifici înainte să călătorești aici
Cele mai periculoase orașe din 2023 se află pe o listă întocmită pe baza ratei criminalității și a indicelui infracțional, raportat la numărul populației rezidente în acea localitate.
O listă a celor mai periculoase orașe din Europa a fost întocmită de portalul Numbeo, care analizează calitatea vieții pe baza a diferiți indicatori, pe toate colțurile globului.
Ca și în anii trecuți, în topul celor mai periculoase și nesigure orașe din Europa figurează pe primul loc Bradford, o localitate din Marea Britanie, cu un index al criminalității de 69,2. Aceasta este urmată de Marsilia, Franța (64,7) Catania, Italia (63,9), Coventry, Marea Britanie (63,6) Nantes, Franța (62,9), Birmingham, Marea Britanie (62,6), Napoli, Italia (61,7), Montpellier, Franța (60,5), și Minsk, Belarus (57,7).
Pe o poziție fruntașă la criminalitate se mai regăsesc și alte orașe considerate liniștite, precum Malmo, Suedia, cu un indice al criminalității de 55,7, Londra (53,8) sau Roma, (53).
Craiova e pe locul 35 în acest clasament, cu 49,6, Constanța pe 45 (46,2), Iași, pe locul 104 (30,7) și București, pe locul 116, cu indicele 28.2. Trebuie precizat că poziția către coada clasamentului înseamnă că acel oraș este considerat sigur pentru locuitorii săi și turiști, din punct de vedere al infracționalității. Timișoara e și mai sigură, pe locul 136 (24,4) și Cluj-Napoca, locul 140 (22,5).
Însă, cel mai sigur dintre toate orașele din Europa ale acestui clasament este San Sebastian, din Spania, pe locul 152, cu indicele 16,9, ceea ce înseamnă în raport cu celelalte orașe analizate, foarte puține infracțiuni.
Orașe cu proteste și greve în Europa, în 2023
De departe, orașul în care au avut loc cele mai multe proteste și greve în primele trei luni ale anului 2023 este Paris, urmat de alte localități mari din Franța.
Legea pensiilor, promovată de președintele francez Emmanuel Macron, a scos oamenii în stradă pentru a protesta împotriva creșterii vârstei de pensionare la 65 de ani, iar manifestațiile au devenit adeseori violente, generând intervenții în forță ale forțelor de ordine. Au fost răniți din ambele tabere, și numeroase arestări. Sunt și în prezent greve în Franța în sectoarele publice, mai ales în transporturi, iar activitățile sunt paralizate.
Proteste similare au avut loc și la Praga, în Cehia, împotriva creșterii vârstei de pensionare la 68 de ani.
În martie au avut loc noi rude de proteste ale fermierilor din Olanda. Începute încă din vara anului trecut, fermierii se opun măsurilor cerute de Comisia Europeană cu privire la închiderea fermelor de animale, care sunt considerate un pericol pentru mediu.
Potrivit Agrointel, guvernul olandez vrea să reducă drastic emisiile de poluanți. Emisiile de azot și amoniac se vor a fi reduse cu 50% până în 2030, iar aproximativ 30% dintre fermele de animale ar trebui să se închidă pentru a atinge acest obiectiv. Protestele au fost coordonate de organizații de dreapta, precum Farmers Defence Force (FDF) și mișcarea foștilor oponenți ai măsurilor sanitare din vremea pandemiei, „Samen voor Nederland” (Împreună pentru Țările de Jos).
Și fermierii din România au organizat proteste la începutul lunii aprilie, nemulțumiți de decizia Guvernului de a nu impozita, în continuare, mărfurile ieftine din Ucraina, precum cerealele, care i-au lăsat cu marfa nevândută, și pentru care plătesc taxe.
Fermierii români au fost susținuți și de cei bulgari, prin proteste similare care s-au desfășurat mai ales în vămi.
La începutul lui martie a fost și grevă generală în Italia, declanșată de angajații din domeniul transporturilor, cărora li s-au alăturat cei din educație și sistemul sanitar.
La Atena au avut loc proteste violente, după catastrofa feroviară în care au murit 57 de oameni. Două trenuri s-au ciocnit în Grecia, iar drama a determinat un val de furie publică care a degenerat în confruntări cu forțele de ordine. Sindicatele au acuzat administrația că nu a luat măsuri pentru îmbunătățirea siguranței pe căile ferate, considerată deficitară.
Au mai fost și proteste la Chișinău, în martie, ale Opoziției, intenționând răsturnarea guvernului pro-occidental care condamnă agresiunea rusă în Ucraina și a președintelui ales Maia Sandu, care nu și-au atins efectul scontat.
În Georgia au mai fost proteste la începutul lui martie, fiind condamnată așa zisa lege a „agenților străini”, potrivit căreia orice organizație care primește peste 20% din finanțare din străinătate trebuie să se înregistreze ca „agent străin”, sub sancțiuni substanțiale.
Zboruri anulate
Mișcările sociale și grevele au determinat în multe situații și anularea zborurilor, mai ales în Franța, după săptămâni de proteste. Din acest motiv, Franța a devenit acum o destinație nesigură, având în vedere că poate există o posibilitate să călătorești acolo, dar aceasta se reduce atunci când intenționezi să folosești transportul public pentru a părăsi țara
Chiar din 2 ianuarie, mai multe zboruri au fost anulate pe aeroportul din Cluj. Sute de români, care trebuiau să ajungă în țările în care lucrează, au rămas blocați în aerogară Problemele au apărut din cauza ceții. Au fost și conflicte, detensionate de paza aeroportului.
Pe 15 februarie, traficul aerian a fost paralizat pe aeroporturile Munchen şi Frankfurt, din cauza unei probleme la sistemele IT ale companiei Lufthansa. O pană informatică a provocat anularea a numeroase zboruri operate de grupul german Lufthansa, care deţine şi companiile aeriene Austrian Airlines, Swiss şi Brussels Airlines.
În ultimele săptămâni au avut loc greve în Franţa, Portugalia, Marea Britanie, Germania și Spania. În Portugalia, ofiţerii de control la frontieră au fost în grevă în intervalul 6-10 aprilie, chiar de Paștele Catolic, ceea ce a dus la întârzieri importante.
Între 27 martie și 13 aprilie, unele dintre cele mai aglomerate aeroporturi au fost blocate de grevele organizate de membrii sindicatelor personalului de la sol și din sectorul de marfă al companiei Swissport Handling. Sindicaliștii au organizat greve de câte 24 de ore în fiecare luni, marți și joi.
Avertizări de călătorie MAE
Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Ministerul Afacerilor Externe a transmis că, pe fondul numărului mare de călători în perioada sărbătorilor pascale, 8-11 aprilie 2023, poliția de frontieră britanică - Border Force a anunțat posibile perturbări ale activității acesteia din portul Dover.
Persoanele care urmau să călătorească dinspre / înspre Marea Britanie în perioada menționată au fost atenționate că timpii de așteptare la controlul de frontieră ar putea fi mai lungi.
Regatul Suediei a anunțat că autoritățile suedeze au anunțat reintroducerea controlului la frontiera de stat, în perioada 12 noiembrie 2022 – 11 mai 2023.
Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să se asigure că pe timpul călătoriei spre și dinspre Regatul Suediei dețin în permanență asupra lor un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate națională).
În Republica Moldova, a fost prelungită starea de urgență pe întreg teritoriul acesteia, începând cu 5 aprilie 2023, pentru o perioadă de 60 de zile.
Pe perioada stării de urgență declarată prin Hotărârea Parlamentului nr. 163/2022, traversarea frontierei de stat pe sensul de intrare în Republica Moldova se permite fără restricții de ordin epidemiologic.
Spațiul aerian al Republicii Moldova a fost redeschis, pentru zborurile comerciale de pasageri, spre și dinspre România.
În condițiile unor amenințări cu bombă (ca urmare a verificărilor întreprinse de autorități, toate alertele au fost declarate false), s-au înăsprit măsurile de siguranță la Aeroportul Internațional Chișinău, astfel că este necesar ca, la plecarea din Republica Moldova utilizând acest punct de ieșire din țară, să vă asigurați că ajungeți la aeroport cu suficient timp înaintea călătoriei (recomandăm o marjă suplimentară de o oră).
La 17 martie 2023, în regiunea transnistreană s-a prelungit, până la 19 mai 2023, așa-numitul codul galben de alertă de securitate. Printre măsurile dispuse figurează obligativitatea înregistrării cetățenilor la deplasarea prin așa-numitele puncte de trecere controlate de Tiraspol, sporirea controlului detaliat și cu mijloace tehnice speciale asupra mijloacelor de transport ce intră sau ies din regiune, inclusiv a celor aflate în gările și stațiile feroviare din stânga Nistrului și municipiul Bender. Având în vedere imposibilitatea autorităților Republicii Moldova de a interveni în perimetre temporar necontrolate în caz de eventuale incidente, recomandăm să evitați călătoriile în sau prin regiunea transnistreană (așa-zisa „Republică Moldovenească Nistreană”).
În condițiile în care această regiune nu se află sub controlul de facto al autorităților constituționale ale Republicii Moldova, Ambasada României de la Chișinău și oficiile consulare ale României nu pot asigura asistența şi protecția consulară a cetățenilor români aflați în dificultate.
Sursa: Pro TV
Etichete: orase, infractiuni, criminalitate, orase periculoase europa,
Dată publicare:
12-04-2023 10:52
