Anunțul a fost făcut sâmbătă de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. Stadiul fizic pe întreaga secțiune a ajuns la 11,63%, însă următoarea etapă critică depinde de obținerea Acordului de Mediu Revizuit de la Ministerul Mediului.

Potrivit lui Cristian Pistol, la tunelul Balota (500 de metri lungime) au început săpăturile și au fost excavați primii 16 metri, urmând realizarea portalului de ieșire. La tunelul Robești (900 de metri), stadiul fizic al lucrărilor este de 36%, excavația ambelor galerii fiind finalizată, iar următoarele etape vizează hidroizolația și betonarea. La tunelul Boița 1 – format din două galerii cu lungimi de 264 și 247 de metri – au fost excavați 87 de metri, respectiv 21 de metri, stadiul fizic ajungând la 17,17%.

„Pe șantier sunt acum 562 de muncitori, 155 de utilaje, iar stadiul fizic pe întreaga secțiune a ajuns la 11,63%”, a precizat Pistol într-o postare pe Facebook.

Pasul critic: Acordul de mediu revizuit

Șeful CNAIR a subliniat că următoarea etapă importantă pentru continuarea lucrărilor nu ține de constructor, ci de avize. „Pasul critic care urmează nu ține de constructor, ci de avize: lucrările depind de eliberarea Acordului de Mediu Revizuit de către Ministerul Mediului, condiție obligatorie pentru Autorizațiile de Construire pe tot șantierul”, a menționat Cristian Pistol.

Citește și
DIICOT a ”dezacordat” Pianul. 17 membri ai clanului, trimiți în judecată pentru infracțiuni grave. Ce au făcut interlopii

Cea mai dificilă secțiune a A1

Secțiunea 2 Boița – Cornetu are o lungime de 31,33 de kilometri și include șapte tuneluri, cu o lungime totală de aproximativ cinci kilometri, 24 de poduri și 24 de viaducte, cu o lungime cumulată de circa 11 kilometri. Contractul, finanțat prin Programul Transport, are o valoare de 4,25 miliarde de lei (fără TVA).

„Aici se construiește cea mai grea secțiune a A1, parte a tronsonului montan care străbate Carpații și leagă Transilvania de Muntenia”, a adăugat directorul general al CNAIR.

Autostrada Sibiu – Pitești este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România, vizând conectarea Transilvaniei de Muntenia printr-un tronson montan care traversează Carpații. Finalizarea acestei secțiuni va reduce semnificativ timpul de călătorie între vestul și sudul țării și va elimina actualele restricții de tonaj de pe vechiul drum național DN7 (Transfăgărășanul de Vest).