Ce s-a întâmplat cu bucata de rocă de pe Lună primită de Ceauşescu de la americani

'Fragmentele de roca lunara, aduse de misiunea Apollo 11, dupa prima aselenizare, la MNIR
Agerpres

România a fost printre ţările care au primit în anii '70 o bucată de rocă lunară de la preşedintele SUA, dar ea a dispărut misterios.

Preşedintele american Richard Nixon a donat celor 135 de ţări ale lumii care existau în anii 1970 şi celor 50 de state americane fragmente din rocile lunare aduse pe Terra de astronauţii care au participat la misiunile Apollo 11 şi Apollo 17. Multe dintre aceste mostre sunt în prezent dispărute, relatează AFP.

 

Imagini din misiunile americane pe Lună, în GALERIA FOTO

 

Unele dintre rocile lunare oferite de administraţia americană celorlalte ţări ale lumii în semn de prietenie au fost pierdute, furate sau distruse de-a lungul anilor. Lista lor a fost realizată de un fost angajat al NASA, Joseph Gutheinz, supranumit "Vânătorul de roci lunare", şi de studenţii acestuia. La alcătuirea listei au participat şi jurnaliştii site-ului specializat în istorie spaţială collectSpace.com.

Citește și
Imagini din cursul misiunilor americane Apollo pe Luna - 14
Motivul pentru care NASA va trimite o misiune după sacii de gunoi lăsaţi pe Lună
Hanul cu Tei se vinde cu 1,6 milioane€. Clădirea, cumpărată de Ilie Dumitrescu în 2004

Potrivit acestuia, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) deţine o rocă lunară adusă pe Terra de misiunea Apollo 11 şi donată autorităţilor române. Se crede că celălalt eşantion lunar oferit României, care provenea din misiunea Apollo 17, a fost vândut de moştenitorii lui Nicolae Ceauşescu..

Şi alte roci au avut un destin zbuciumat. De pildă, cea oferită Irlandei a fost expusă la Observatorul Dunsink din Dublin, distrus în 1977 de un incendiu. Molozul rezultat în urma distrugerii observatorului, inclusiv preţiosul eşantion lunar, au sfârşit într-o groapă de gunoi aflată la nord de capitala irlandeză.

Cele două fragmente oferite autorităţilor de la Kabul au dispărut, la fel şi cele donate colonelului Muammar Gaddafi, pe atunci conducătorul Libiei. Şi roca primită de Malta a fost furată în 2004. 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Presa din Spania a reacționat imediat după ce Simona Halep a aflat că joacă cu Paula Badosa în primul meci de la revenire
Citește și...
50 de ani de la ”pasul imens pentru omenire”. Când am putea reveni pe Lună
50 de ani de la ”pasul imens pentru omenire”. Când am putea reveni pe Lună

Un "omagiu luminos" marchează, în capitala Statelor Unite, 50 de ani de la prima aselenizare.

Motivul pentru care NASA va trimite o misiune după sacii de gunoi lăsaţi pe Lună
Motivul pentru care NASA va trimite o misiune după sacii de gunoi lăsaţi pe Lună

La aproape 50 de ani după prima aselenizare, oamenii de ştiinţă vor să recupereze pungile cu resturi lăsate în urmă de astronauţi.

Prima misiune cu finanțare privată, trimisă pe Lună. A costat 100 milioane de dolari
Prima misiune cu finanțare privată, trimisă pe Lună. A costat 100 milioane de dolari

Israelul a lansat cu succes din Florida o sondă menită să realizeze prima aselenizare cu finanţare privată. Misiunea fără echipaj uman a costat 100 de milioane de dolari.

Recomandări
Arma NATO care va tranzita România pentru a ajunge în Ucraina. MApN îi va asigura combustibilul
Arma NATO care va tranzita România pentru a ajunge în Ucraina. MApN îi va asigura combustibilul

Între timp, apărarea Ucrainei suferă din cauza stocurilor tot mai mici de muniție. Un ajutor substanțial este pe drum din Finlanda, stat care a aderat la NATO anul trecut.

PSD și PNL s-au înțeles: Cătălin Cîrstoiu va fi candidatul comun al Coaliției la Primăria Capitalei
PSD și PNL s-au înțeles: Cătălin Cîrstoiu va fi candidatul comun al Coaliției la Primăria Capitalei

După aproape aproape ore de discuții, coliția de Guvernare a decis luni seară că medicul Cătălin Cîrstoiu este candidatul PSD-PNL pentru Primăria Capitalei.

Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri
Bani europeni pentru înființarea centrelor de colectare, refuzați de primării. Câmpurile au devenit „magnet” pentru deșeuri

Peste 1.900 de primării ar fi putut să ia bani europeni prin PNRR pentru înființarea așa-numitelor centre de colectare cu aport voluntar.