Ce facem cu mâncarea rămasă după sărbători. Cu puțină imaginație pot să devină preparate noi, chiar mai bune
În foarte multe familii a rămas multă mâncare de care nu s-a atins nimeni după zilele de sărbătoare.
Chiftele, cârnați şi fripturi încă așteaptă în frigider să li se dea o nouă şansă.
Cu puțină imaginație pot să devină preparate noi poate chiar mai interesante decât cele iniţiale.
Intrăm în bucătăria unui restaurant în care miroase a ceapă călită și a sos proaspăt de legume. Pe un blat găsim câteva chiftele și un cârnat care au rămas după sărbători. Chef Adelin Bejinaru ne arată cum în mai puțin de o jumătate de oră, ambele se transformă în feluri principale savuroase, cu puține ingrediente.
Lăsăm chiftelele să se gătească în tihnă și trecem la tocat cârnatul care va deveni baza unui sos picant pentru o porție zdravănă de paşte.
Adelin Bejinaru, chef: ”Preparatele noastre sunt gata, atât chiftelele reinterpretate cu sosul roșu în care ne-am folosit și de piurede cartof foarte cremos și mămăliga coaptă. Iar aici avem pastele cu cârnați și un chips de păstârnac. Totul refolosit, dar cu mare atenție și cu responsabilitate foarte mare”.
La fel de bine, mezelurile și cărnurile rămase după sărbători, tăiate felii, pot fi presărate deasupra unui blat pufos de pizza ori pot fi tocate mărunt și integrate într-o musaca delicioasă de cartofi.
De fapt, această atenție față de mâncare are rădăcini adânci în cultura românească. Crăciunul a fost dintotdeauna perioada cu mesele cele mai îmbelșugate. Sunt preparate care s-au născut în unele gospodării fix din resturi. Cum este paleuca, în Ardeal.
Camelia Burghele, antropolog cultural: ”Niciodată nu a fost o așa mare inflație de aluaturi, de coptături cum e la Crăciun, atunci când se face și pâine, și colac și cocuții aceia mici care se dau colindătorilor. Se taie în două, se mai prăjesc puțin, în alte variante pot să fie puțin înmuiați în lapte. Pe ei se pune întotdeauna slănină prăjită cu untură, se presară puțină brânză, se mai puneau încă o dată pe plită sau uneori se dădeau în cuptor și se consumau”.
Inclusiv Cozonacul, simbolul meselor de Crăciun, se usucă după câteva zile. În loc să fie aruncat, poate să devină un desert sofisticat.
Ana-Maria Prodan, bucătar: ”În lapte aromatizat, cu ce ne dorim. Eu am pus extract de vanilie. Și oul la fel, aromatizat cu esență de vanilie, de rom. Și un pic de alcool putem pune. Avem un sos de caramel făcut în casă un pic de frișcă”.
Așadar, cu imaginație şi voinţa, mesele grele de Crăciun mai au o şansă să ajungă preparate noi. În plus, în acest fel, evităm și risipa alimentară.
Etichete: mancare, risipă, risipa alimentara,
Dată publicare:
