Ce este grăsimea viscerală și de ce este periculoasă. Explicațiile medicilor
Mergem pe calea inflamației cronice. Și ne uităm la propria burtică. Măsurăm grosimea... țesutului gras. Problema cu grăsimea abdominală este că nu se limitează la stratul situat - chiar sub piele.
Include și așa numita grăsime viscerală - care se află adânc în abdomen. Aceasta face inflamație cronică.
Abdomen cu grăsime. Produce factori de inflamație. Se numesc adipokine. Din acest motiv, grăsimea abdominală e considerată organ endocrin. Determină așa numita rezistență la insulină. Hormonul insulină nu mai poate să își facă treaba.
După ce mâncăm, alimentele procesate ajung în sânge, sub formă de glucoză, un zahăr. Aceasta e luată de hormonul insulină și transportată în celule. Unde devine energie.
Insulino-rezistența înseamnă incapacitatea insulinei de acționa normal. Ne explică decanul facultății de medicină din Timișoara, profesor universitar doctor Bogdan Timar:
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Prof. univ. dr. Bogdan Timar Decan, Facultatea de Medicină, Timișoara: „Organismul are un hormon, insulina, menit să regleze cantitatea de glucoza ce intră în sânge, acționează pe niște receptori, pe care ni-i putem imagina ca fiind clanța de la ușă. Când persoana noastră devine obeză, are un aport de glucoză mai mare decât normal, celulele încearcă să se protejeze de acest flux de glucoză să nu devină toxic. Ce fac? Scad numărul de receptori la insulină. Ce înseamnă? Persoana noastră are glucoză sanguină, are suficientă insulină, dar insulina nu mai poate să găsească acele uși să bage glucoza în celule.”
80% dintre persoanele care fac diabet de tip 2 au rezistență la insulină.
Prof. univ. dr. Bogdan Timar Decan, Facultatea de Medicină, Timișoara: „Mai mult decât atât, obezitatea face un sindrom pro-inflamator important - apare ateroscleroza, adică principala cauza a infarctului ori accidentului vascular cerebral. Dacă polulația care dezvoltă acest sindrom crește, crește și numărul de accidente vasculare.”
Rezistența la insulină. Cum dăm tot procesul…. înapoi?
Cum eliminăm rezistența la insulină? Cu porții pe jumătate. Fără dulciuri concentrate. Cu rutină zilnică în activitatea fizică.
Ce înseamnă rutină zilnică? De exemplu, coborâți cu 2 stații înainte de serviciu. Și vă grabiți, mergând pe jos, să ajungeți.
În mișcare, se deschid toate ... străduțele, care transportă zahărul din sânge - în celule. Nu avem nevoie de hormonul insulină să le deschidă. Aceasta înseamnă protecție biologică.
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog: „În timpul efortului fizic, insulina nu mai are treaba, glocoza intră sigură în mușchi, îsi face treaba, prin efortul fizic protejăm pancreasul. Prin efort fizic consumăm masa grasa depusă. Scade numărul celule grase, interleukine, adipokine, factori de inflamație, care duc la rezitanța la insulină si se sensibilizează țesuturile din mușchi.”
Celule sensibile de insulină. Înseamnă ca lasă hormonul să își facă treaba, adică să ducă zaharul, corect, din sânge în celule. Acesta e ciclul vieții.
