Ce este ciuma. Care sunt simptomele și cât de mare este riscul de infectare

Denumirea de „moartea neagră” provine din mortalitatea foarte ridicată a acestei boli, care variază între 30-60%. Primele informații despre ciumă au apărut în secolul 14, când se estimează că a ucis aproximativ 50 milioane de oameni, conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.

Ciuma sau pesta este larg răspândită în multe țări din Africa, Asia, America și fostele țări Sovietice. Distribuția geografică a ciumei este strâns legată de cea a rozătoarelor infectate care se găsesc pe toate continentele (exceptând Australia) în zonele tropicale, subtropicale și în cele temperate mai calde.

Epidemii de ciumă s-au înregistrat în mod continuu din 1990, dar cele mai afectate țări sunt Madagascar, Republica Democratică Congo și Peru.

Cum se transmite ciuma

Boala este cauzată de o bacterie numită Yersinia Pestis, care poate fi găsită în animale mici și puricii din blana acestora.

Citește și

Ciprian Ciucu propune reducerea traficului în condiţii de ninsoare abundentă: „Nimeni nu mai iese în ziua aceea cu maşina”

Printre principalele metode de transmitere a acestei boli se numără ciupiturile de la puricii infectați, dar poate fi transmisă și prin contact direct sau chiar prin inhalarea unor material infectate.

Simptomele ciumei la om

Persoanele infectate cu bacteria care provoacă ciuma dezvoltă simptome asemănatoare cu cele ale gripei, după o perioadă de incubație de 3-7 zile: apariția bruscă a febrei, frisoane, durere de cap și a corpului, slăbiciune, greață și vomă.

Există 3 tipuri de ciumă infecțioasă în funcție de calea de transmitere: bubonică, septicemică și pneumonică.

Ciuma bobonică, transmisă prin ciupitura puricilor infectați, este cea mai comună și este cea care a primit denumirea de „moartea neagră” în Evul Mediu.

Bacteriile se instalează în nodulii limfatici, care devin inflamați și dureroși, iar în stadiile avansate ale bolii, aceștia se transformă în „bube” care supurează.

Ciuma septicemică apare în cazul în care infecția se răspândește direct în sânge, fără a forma bube, și poate fi întâlnită și în cazurile avansate ale ciumei bubonice.

Ciuma pneumonică este cea mai gravă formă de ciumă și apare de obicei ca o complicație a celei bubonice.

Diagnosticul și tratamentul ciumei

Diagnosticarea cea mai eficientă este prin recoltarea și testarea lichidului din bube sau a sângelui.

În ceea ce privește tratamentul, în prezent, ciuma poate fi combătută prin antibiotice, dar în cazul în care rămâne netratată duce la deces.

Există și un vacin care protejează împotriva ciumei, dar acesta este recomandat persoanelor care intră în contact frecvent cu surse de contaminare, precum personalului din laboratoare.

Ultima epidemie din România – Ciuma lui Caragea

În România, ultima epidemie de ciumă, denumită „Ciuma lui Caragea”, a izbucnit în anul 1812 și a durat între doi și trei ani, conform unibuc.ro.

Epidemia a purtat această denumire deoarece a izbucnit la două zile după ce domnitorul fanariot Ioan Gheorghe Caragea și-a început domnia în Țara Românească. Cel mai afectat oraș a fost Bucureștiul.

„În timpul «ciumei lui Caragea» au murit până la 300 de oameni pe zi şi se crede că numărul morţilor în toată ţara a fost mai mare de 90.000. Contagiunea era aşa de primejdioasă, încât cel mai mic contact cu o casă molipsită ducea moartea într‑o familie întreagă şi violenţa era aşa de mare, încât un om lovit de ciumă era un om mort", scria academicianul Ion Ghica, conform historia.ro.

Un caz de ciumă bubonică, raportat în China

Autorităţile locale dintr-un oraş din regiunea autonomă chineză Mongolia Interioară au emis o alertă, duminică, la o zi după ce un spital a raportat un caz suspect de ciumă bubonică.

Avertismentul de duminică a venit după raportarea a patru cazuri de ciumă în Mongolia Interioară în noiembrie anul trecut, dintre care două de ciumă pneumonică, o formă letală.

Comitetul pentru sănătate din oraşul Bayannur a emis o alertă de nivelul trei, a doua cea mai scăzută dintr-un sistem cu patru niveluri, care interzice vânarea şi consumul animalelor ce ar putea transmite această boală.

Focarul de ciumă bubonică din China este „bine gestionat” şi nu prezintă un risc ridicat, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Cazurile de ciumă nu sunt neobişnuite în China, însă focarele au devenit din ce în ce mai rare. În perioada 2009-2018, China a raportat 26 cazuri şi 11 decese din această cauză.

Articol recomandat de sport.ro

Contestat de „fiica secretă”, Vladimir Putin mai primește o lovitură din cercul său de apropiați