CCR discuta miercuri exceptiile privind abuzul in serviciu. Ce se intampla cu dosarele DNA daca va fi dezincriminat
Curtea Constitutionala a Romaniei reia discutiile, miercuri, in cazul mai multor exceptii de neconstitutionalitate privind incriminarea abuzului in serviciu ridicate in mai multe dosare.
Printre dosarele in care s-a invocat aceasta exceptie se afla cele in care sunt vizati fosta sefa a DIICOT Alina Bica, presedintele suspendat al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila Gheorghe Bunea Stancu, relateaza Agerpres.
Potrivit site-ului CCR, in mai multe dosare s-a ridicat exceptia privind atat dispozitiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cat si dispozitiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede ca fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie stipuleaza ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
Recent, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a atras atentia ca dezincriminarea abuzului in serviciu ar face imposibila recuperarea prejudiciilor produse prin savarsirea acestei infractiuni, a caror valoare s-a ridicat, anul trecut, la 620 de milioane de euro.
"Anul trecut, in rechizitoriile facute de DNA, valoarea prejudiciilor cauzate statului prin comiterea infractiunilor de abuz in serviciu a fost de 620 de milioane de euro. (...) Sunt bani care, de fapt, trebuie restituiti statului roman, dar daca aceasta infractiune va fi dezincriminata statul roman isi ia adio de la cei 620 de milioane de euro, pentru ca nu-i mai poate recupera. Deci, in mod direct vor fi afectati cetatenii prin faptul ca statul va pierde aceasta suma enorma de bani", a declarat Kovesi.
Ea a mai spus ca, in prezent, peste 40% dintre dosarele investigate de procurorii anticoruptie se refera la infractiunea de abuz in serviciu. "Astazi, in DNA, avem peste 7.200 de dosare. Peste 3.100 de dosare au ca obiect infractiuni de abuz in serviciu. Deci, 42% din activitatea DNA de astazi se bazeaza pe investigarea unor fapte de abuz in serviciu. Daca aceasta infractiune va fi dezincriminata, vom ajunge in situatia in care procurorii vor face mai mult o chestiune administrativa, de a inchide aceste dosare. Dar consecinta cea mai grava, din punctul meu de vedere, vine atunci cand vorbim de urmarea care se intampla in aceste situatii, si anume de prejudiciile care sunt create", a precizat sefa DNA.
Intr-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a declarat, la randul sau, ca dezincriminarea oricarei fapte incriminate de legea penala romana are ca efect oprirea oricarui dosar.
"Daca noi, maine, decidem ca societate sa dezincriminam evaziunea fiscala sau, nu stiu, furtul sau orice alta fapta, deci in secunda in care s-a luat aceasta decizie inceteaza automat toate dosarele aflate in curs. Si chiar in situatia in care se va interveni legislativ la un moment ulterior, stiti ca legea penala nu retroactiveaza si in situatia in care se intervine noua legislatie va putea sa reglementeze numai viitorul. Deci, pentru ca toti sa ne aflam in aceeasi situatie de cunoastere spun ca dezincriminarea oricarei fapte incriminate astazi de legea penala romana are ca efect exact acest lucru: oprirea, incetarea oricarui dosar. In rest, n-as vrea sa anticipez ce vom face, pe 15 iunie. Curtea sper sa se pronunte. A amanat de doua ori. Se va pronunta si nu vreau sa anticipez nimic in anuntarea deciziei Curtii Constitutionale", afirma Raluca Pruna.
Pe de alta parte, anterior, presedintele CCR, Augustin Zegrean, spunea ca in Europa mai sunt 12 tari care sanctioneaza cu inchisoarea abuzul in serviciu, insa a admis ca formularea actuala din legea romana poate da nastere la interpretari. El a aratat ca abuzul in serviciu nu reprezinta o mica prevedere din lege, ci una foarte importanta, Romania avandu-l definit in doua legi - atat in Codul penal, cat si in Legea 78/2000.
Zegrean a mentionat ca nu are cum sa spuna, fiind judecator la CCR, daca este vorba de o definire excesiva a abuzului in serviciu in Codul penal. intrebat insa daca este o formulare potrivita sau vaga, presedintele Curtii a admis ca aceasta poate fi discutata.
"Ea poate da nastere la discutie, poate da nastere la interpretari, pentru ca, daca e sa va spun, in Codul penal este definita infractiunea ca atare si este stabilita o sanctiune, in Legea 78 este practic o agravanta a pedepsei stabilite in Cp si atunci se poate pune intrebarea daca definitia este cea din Codul penal si cea din art. 13 alin. 2 este agravanta la Cp. Daca e agravanta la Cp ar trebui sa fie tot in Cp. Aici este problema - avem doua infractiuni de abuz in serviciu definite sau este aceeasi infractiune de abuz in serviciu definita si acolo este o agravanta, dar asta nu ar fi un capat de tara", a explicat seful CCR.
Etichete: abuz, curtea constitutionala, exceptie, lege,
