Drona care a lovit blocul de locuințe din Galați este de tip Geran-2, a anunțat ministrul român al Apărării, Radu Miruță. Este varianta adaptată a dronei iraniene Shahed-136, o armă kamikaze folosită pe scară largă de Rusia în războiul din Ucraina.
Geran-2 este propulsată de un motor cu elice, care produce un sunet apropiat de cel al unei motociclete. Este o armă ieftină, cu volum mare, greu de interceptat la joasă altitudine.
Surse din Ministerul Apărării Naționale spun că drona care a explodat la Galați avea o încărcătură de cel puțin 30 de kilograme de explozibil și ar fi făcut parte dintr-un grup de 50 de drone folosite de Rusia într-un atac masiv împotriva infrastructurii portuare ucrainene.
Atacul a fost lansat din Crimeea, în jurul orei 21:15, și au fost vizate zonele Reni, Orlivka, Chilia și Vâlcov.
Sistemele radar ale Armatei Române, instalate recent în zona Galați, au fost cele care au detectat roiul de drone. Cea care s-a prăbușit peste blocul de locuințe s-a desprins dintr-o grupare identificată la ora 1:46, la 19 kilometri est de orașul ucrainean Reni.
Sunt trei ipoteze luate în calcul: apărarea ucraineană a deviat-o, s-a defectat și nu și-a mai urmat ruta ori a fost dusă deliberat în zona României, au transmis surse din Ministerul Apărării.
Drona a intrat în spațiul aerian românesc la ora 1:52, prin zona localităților Grindu și I.C. Brătianu din Galați, ambele situate pe malul Dunării. Era la 600 de metri altitudine și avea o viteză de circa 100 de kilometri pe oră.
Două avioane F-16 de la Baza Aeriană Fetești și un elicopter IAR-330 Puma Socat din Tulcea au fost trimise în urmărirea ei. Piloții aveau liber să o doboare. De ce nu au atacat-o? A încercat să explice locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim.
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite: „O eventuală angajare asupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranța populației și a infrastructurii. În multe situații, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, despre care nu aveam informații dacă are încărcătură de luptă.”
Generalul de brigadă Gheorghe Maxim: „Avem o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spațiul aerian al unei țări vecine. Știm că Ucraina este în război, dar România este într-o situație de pace și nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spațiul aerian al Ucrainei.”
În plus, timpul pe care piloții l-au avut la dispoziție să o doboare a fost extrem de scurt: doar patru minute.
La 1:56, aparatul de zbor a dispărut de pe radar, după ce a parcurs 10 kilometri pe teritoriul României. Trei minute mai târziu, la 112 au început să fie înregistrate apeluri care anunțau explozia.
Explozia a provocat un incendiu la etajul 10 al blocului lovit. Opt echipaje de poliție au fost direcționate inițial să intervină. De la ISU au venit cinci autospeciale, o autoscară și opt ambulanțe. Ministerul de Interne a trimis pentru cercetări o echipă de criminaliști și specialiști în explozibili. Rămășițele dronei au fost ridicate pentru expertize.
