Bucureștiul va avea un plan urbanistic actualizat la nevoile de astăzi ale orașului, după mai bine de 20 de ani
După mai bine de 20 de ani, capitala va avea un plan urbanistic general actualizat la nevoile de astăzi ale oraşului. Practic, în Bucureşti s-a construit în ultimul an după reguli din 2000.
Iar, de-a lungul timpului, orice formă a planului urbanistic a fost contestată şi blocată. Primarul general spune că felul în care arată acum capitala este consecința unei dezvoltări speculative în cea mai mare parte cu blocuri între case, blocaje în trafic şi reducerea spaţiilor verzi.
În lipsa unui plan urbanistic general actual, de-a lungul anilor, mulţi dezvoltatori imobiliari au primit autorizaţii de construcţie după regulile fiecărui sector fără a exista o viziune generală.
Blocuri construite între case. Este doar una dintre problemele de urbanism cu care se confruntă locuitorii capitalei. Pe lângă faptul că se trezesc cu locuinţele umbrite de clădirile înalte, astfel de proiecte imobiliare generează şi un volum mare de trafic, fiindcă şoselele, de multe ori cu o bandă pe sens, nu au fost proiectate pentru o astfel de aglomerare.
Abia acum, după 22 de ani, capitala va avea un nou plan urbanistic la care vor lucra mai mulţi specialişti ai Universităţii de Arhitectură din Bucureşti. Ultima variantă a planului a fost blocată în 2014 şi abia acum s-a ajuns la o înţelegere, după ani de procese şi litigii.
Arhitect prorector, Tiberiu Florescu: „Importanța PUG e covârşitoare pentru orice fel de oraş, mai ales pentru un oraş ca Bucureştiul care are o dinamică extraordinară. PUG are două componente importante, una strategică, de dezvoltare, apoi de reglementare, astfel că investiţiile să fie făcute cu maximă eficienţă, şi mai ales pentru a putea amroniza interesul public cu cel privat, primăriile să poată trimite cu maximă eficienţă cert de urbanism, autorizaţii de construire”.
Nicușor Dan, primarul Capitalei: „Din păcate, tot ce vedem azi este consecinţa unei dezvoltări preponderant speculative, a însemnat blocuri între case, blocaje în trafic, dispariţii de spaţii verzi, cartiere fără şcoli şi grădiniţe. PUG din anul 2000 a fost un document extrem de bun pentru perioada respectivă, faţă de acest document au apărut puzuri derogatorii, care au permis construcţii sau prea înalte, sau care nu respectau distanţele laterale, suprafeţele”.
Comparativ, Cluj-Napoca are PUG-ul actualizat din 2014, Timişoara din 2002, iar Iaşiul din 1999.
