Biserica și Coaliția pentru Familie caută vinovații după referendum. Ce spun sociologii

referendum familie

După săptămâni de campanie pro şi contra, tensiuni în societate şi nu una, ci două zile, alocate votului, referendumul care a cheltuit 40 de milioane de Euro privind redefinirea familiei în Costituție nu poate fi validat.

Românii nu s-au grăbit la urne, în ciuda îndemnurilor politicienilor şi a Bisericii Ortodoxe române. Deja Patriarhia a numit rezultatul "un succes nedeplin" şi a anunţat că va promova mesajul pentru susţinerea familiei şi mai puternic decât a făcut-o până acum.

Între timp, Biroul Electoral Central a adunat rezultatele din toate secţiile de votare.

Datele finale publicate de Biroul Electoral Central arată o prezenţă de 21,1% la referendumul din acest weekend. Cu alte cuvinte, şi-au exprimat opţiunea 3,8 milioane de români. Avem, aşadar, confirmarea oficială că nu s-a îndeplinit condiţia de validare a scrutinului. Pentru asta ar fi fost necesar ca 30% din totalul celor înscrişi pe listele electorale permanente, adică peste 5,6 milioane de români să iasă la vot.

Dintre cei care au mers la secţii, 91,56% au pus ştampila pe DA, 6,47% pe NU, şi 2% au fost voturi nule.

Citește și
politia
Bărbat ucis cu toporișca în curtea unui prieten din județul Olt. Suspectul a ascuns cadavrul într-o anexă a locuinței

Doar judeţul Suceava a depăşit pragul pentru validare, cu o prezenţă de 30,67%. În Dâmboviţa şi Bihor, aproape 29% dintre alegători au mers la vot.

De cealaltă parte, cea mai scăzută prezenţa a fost în Covasna, doar 8,5%. În Harghita au votat 11% dintre alegători, şi 14% în Tulcea. Capitala a fost sub media naţională, cu o prezenţă de 15,74%.

Chiar dacă nu au reuşit să mobilizeze 30% din electorat, iniţiatorii demersului, cei de la Coaliţia pentru familie anunţă că nu se vor opri aici.

Mihai Gheorghiu, preşedintele Coaliţiei pentru familiei: "Un vot covârşitor, chiar dacă nu am împlinit ţinta noastră de 6 milioane. Și nu am împlinit-o pentru că ne-am confruntat cu o imensă maşină propagandistică anti-referendum, pro boicot, de manipulare şi dezinformare a acestui popor, a corpului electoral, al cetăţenilor români."

Înfrângerea l-a făcut pe directorul de comunicare al Coaliţiei să izbucnească în lacrimi la conferinţa de presă.

Cătălin Vasile, membru al Coaliţiei pentru familie: ”Îmi exprim bucuria pentru echipa aceasta, le mulţumesc în mod deosebit şi, aşa cum au spus şi colegii mei, rămân în linia 1."

De pe aceeaşi baricadă, Biserica Ortodoxă Română, implicată puternic în campania pentru referendum, vorbeşte despre "Un succes nedeplin şi ne cheamă la mai multă speranţă şi lucrare."

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Patriarhiei Române: ''Ceea ce am putea să ne asumăm ar fi o prea târzie implicare în această campanie. Dincolo de asta, însă, evident că acest referendum are ca rezultat şi obţinerea unei radiografii realiste, unei radiografii crude, legate de societatea românească, în care, evident, secularizarea a pătruns masiv. Apoi este vorba despre poziţionarea publică ai unor influenţatori ai opiniei publice."

Atitudinea Bisericii ortodoxe este criticată de reprezentanţii minorităţilor sexuale din România. Aceştia din urmă văd rezultatul referendumului drept o victorie a raţiunii.

Florin Buhuceanu, preşedintele Asociaţiei ACCEPT: ”Nu există succes nedeplin sau mai puţin plin. Există succes sau insucces, i-aş ruga să se gândească de două ori că limbajul şi toată retorică pe care o folosesc nu poate fi cea de dezumanizare a aproapelui. Este o gravă deturnare a bisericii."

Mai mulţi specialişti în comunicare, dar şi sociologi, susţin că Biserica are nevoie de o reformă pentru a-şi apropia din nou oamenii.

Gelu Duminică, sociolog: ”E o înfrângere zdrobitoare pentru imaginea bisericii în momentul de faţă. Iar biserica trebuie să înţeleagă: ori se apropie de oameni cu adevărat şi răspunde nevoilor pe care oamenii le au sau continuă pe linia asta în care îi "blesteamă" pe cei care ascultă muzica rock sau îi ameninţă pe cei care nu vin la referendum. În momentul în care biserica a ales să propovăduiască dihonia, ura între oameni, creştinii s-au cam delimitat şi au zis: asta e bătălia ta, nu e bătălia noastră, noi înţelegem că Dumnezeu ne spune altceva."

Odată cu acest referendum a fost înregistrată cea mai scăzută prezență la urne din istoria României democrate.

Articol recomandat de sport.ro
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă
Citește și...
Probleme în PSD și în PNL după referendum. Cum s-ar fi răzbunat contestatarii lui Dragnea
Probleme în PSD și în PNL după referendum. Cum s-ar fi răzbunat contestatarii lui Dragnea

După referendum s-a înteţit scandalul în politica românească. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, nu a ieşit să comenteze rezultatele, dar i-a lăsat pe colegi să explice că ei nu şi-au asumat demersul, aşadar, nu li se poate imputa eşecul.

Recomandări
La 18 ani, doctorand la Cambridge și inventator al educației prin jocuri online. Povestea unui tânăr special din Baia Mare
La 18 ani, doctorand la Cambridge și inventator al educației prin jocuri online. Povestea unui tânăr special din Baia Mare

Baia Mare are un tânăr special, cu o minte sclipitoare. La 15 ani a promovat bacalaureatul la Cambridge, iar acum, la 18 ani, își pregătește doctoratul tot la Cambridge.

Eleonora Roșca s-a întors în România pentru a aduce vindecarea prin muzicoterapie. Cum a reușit
Eleonora Roșca s-a întors în România pentru a aduce vindecarea prin muzicoterapie. Cum a reușit

Eleonora Roșca s-a întors în România pentru a aduce vindecarea prin muzicoterapie. Cum a reușit să introducă această metodă inovatoare în comunitatea locală  

Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Surprizele care apar pentru prima dată într-un guvern
Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Surprizele care apar pentru prima dată într-un guvern

Partidele pro-europene care negociază pentru formarea Guvernului au ajuns, duminică seară, la un acord, atât asupra împărţirii ministerelor, cât şi asupra celor care vor prelua portofoliile.