Biologii marini din Constanța au reușit să aclimatizeze în apele Mării Negre 200 de exemplare de doradă

Au recreat în bazine mediul marin de la noi, iar puietul s-a obișnuit rapid și a crescut.

Biologii spun că în cinci ani fauna din marea noastră s-ar putea îmbogăți cu mii de exemplare de doradă, dar și de biban de mare, stridie japoneză și chiar creveți de talie mare.

Până când vom putea spune că aceasta dorada este din Marea Neagra, cercetătorii de la malul marii au mai făcut un pas: un puiet de dorada regala cântarea șapte grame când a fost adus din Marea Mediterană. Șase luni mai tărziu a ajuns la 100 de grame, crescut în ape de la noi.

Cercetător: „Este apă din Marea Neagră, din stația noastră de pompe, a Institutului, dar este în acest moment recirculată și filtrată.”

Dorada s-a adaptat la o salinitate a apei de două ori mai mică.

Magda Nenciu, cercetător: „Toate exemplarele pe care le-am adus de la crescătoria din Marea Mediterană au supraviețuit. Scopul acestui experiment a fost de a demonstra că specia este pretabilă pentru a fi cultivată în Marea Neagră."

Victor Niță, cercetător: „Avem o unitate controler care monitorizează parametri esențiali: oxigenul, salinitatea, temperatura. Dacă proiectul cercetătorilor de la noi va fi dus la bun sfârșit, vom avea acest pește cu carne albă chiar aici, în Marea Neagră."

Vestea îi bucura pe pescari, patroni de cherhanale și clienți deopotrivă.

Marian Mănăilă, administratorul unei cherhanale: „Dorada este un pește cu carnea albă, este foarte cerut de clienții noștri. Noi până acum importăm din Turcia și din Grecia."

Alexandru Ilie Petre, administratorul unei cherhanele: „Doar din Grecia îl aducem, facem import pentru el, este puțin complicat cu traficul mai ales pe timp de vară. Ar fi mai facil și mai bine să fie aici lângă noi pentru a-l scoate imediat și a-l servi proaspăt-proaspăt."

Femeie: „Este peștele meu preferat, are și puține oase, deci e super ok."

În mod excepțional pescarii au mai prins dorada în Marea Neagra, iar explicația e încălzirea apei marii de-a lungul anilor.

Și pentru că mediul marin e primitor, biologii vor să încerce să aclimatizeze în viitor și bibanul de mare, stridia japoneza și creveți mai mari decât se găsesc în prezent în marea noastră. E nevoie însă de multă muncă.

Din laborator, speciile testate ar trebui mutate în ferme piscicole. Din păcate, acestea lipsesc din marea noastră.

Marian Avram, director general ANPA România: „Ne dorim foarte mult să avem ferme de acvacultură la Marea Neagră, este un subiect de discuție împreună cu Apele Române și Ministerul Mediului."

Deocamdată nu exista norme de aplicare în privința concesionarii luciului apei.

Articol recomandat de sport.ro

„S-au făcut de râs în fața întregii lumi!” Rușii ironizează France Football după nominalizările la Balonul de Aur