Marea Neagră a devenit „casă” pentru doradă, un pește întâlnit în Marea Mediterană
Delicioasa doradă, comandată de turiștii români în Grecia, sau Italia, a început să apară și în plasele pescarilor de la noi.
Peștele ajunge și în Marea Neagră, pentru că temperatura apei a crescut în ultimii ani. Miercuri, de pildă, a avut aproape 10 grade Celsius față de ianuarie 2022, când la mal apa era înghețată. Cercetătorii de la Institutul Grigore Antipa spun că tendința de încălzire poate fi considerată un indicator al schimbărilor climatice la nivel global.
Deși mai rece, Marea Neagră a început să devină o casă bună pentru peștii care preferă apele mai calde. Într-o fotografie, realizată de cercetătorii de la Institutul Grigore Antipa sunt comparate două exemplare de doradă, pește specific Mării Mediterane. Peștele mai mare și mai deschis la culoare a fost adus din Grecia. Celălalt a fost capturat la Tuzla.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Recent, pescarii au prins doradă și la Agigea.
Este o dovadă, susțin cei în domeniu, că acest pește s-a aclimatizat la noi.
Laurențiu Mirea, președintele Federației Pescarilor de la Marea Neagră: „La Tuzla s-au prins cam 20 de bucăți și la Mangalia cam nouă în diferite perioade. A început să apară și în Marea Neagră.”
Iar dorada nu este singura captură neobișnuită care apare în plasele pescarilor.
Florin Vasile, șef brigadă pescari: „De exemplu levrecul, bibanul de mare s-a mai prins păstrăvul aclimatizat îl mai prindem din când în când și doradă.”
Marea Neagră este monitorizată de 60 de ani. Potrivit cercetătorilor, creșterea temperaturii apei a făcut ca astfel de specii să migreze până la noi.
Miercuri, marea avea, în medie, 9,7 grade Celsius. Acum 11 ani, în 2012, senzorii montați în larg înregistrau -7 grade. La mal, pe o porțiune lungă de aproape un kilometru, marea era acoperită de o calotă de gheață groasă de un metru.
Răzvan Mateescu, șefuș departamentului Oceanografie și Inginerie Costieră din INCDM: „Față de situația înregistrată în 2012, anul acesta avem o temperatură de 9,7 grade la mal. Este o situație de anomalie termică.”
Temperatura apei crește de la an la an. Monitorizările cercetătorilor arată că marea s-a încălzit cu 1,9 grade, în ultimii 60 de ani. Iar aceste modificări au și alte efecte. De pildă, cantitatea de rapane culese a scăzut drastic, de la 8.000 de tone în 2020, la doar 2.400 anul trecut.
Adrian Bâlbă, Cercetător științific: „Tot din cauza temperaturilor ridicate ne putem aștepta ca scrumbia să înceapă să migreze spre Dunăre la reproducere mai devreme, sturionii să fie mai prezenți și să treacă mai devreme pentru reproducere.”
Victor Nită, șeful departamentului Resurse Marine din INCDM: „Calcanul care în timpul iernii stă la adâncimi mai mari de 70 m și vine în primăvară pentru reproducere către ţărm este condiționat de încălzirea apei și cu siguranță va veni mai devreme la țărm. Apar cu frecvență crescută hiena de mare (dorada), milacopul, pălămida.”
Recent, pe Lacul Techirghiol au apărut și păsări flamingo. Au venit din Deltă, alungate de temperaturile mai scăzute, pentru că lângă mare găsesc acum hrană mai ușor.
