90% din pestele pe care il consumam provine din export. Romanii prefera fructele de mare sau dorada

Ni s-au schimbat gusturile si nici nu mai avem mari unitati de productie de peste autohton.

Inclusiv celebra hamsie o importam de la bulgari. Chiar daca suntem binecuvantati cu Marea Neagra, Dunarea si mii de lacuri, care ar putea fi exploatate, preferam de ani buni fructele de mare, somonul sau dorada mediteraneana.

Pana si la Galati, judet pe malul Dunarii, conform celor mai recente cifre, doar 20% din luciul de apa mai este folosit pentru productia de peste.

In Galati, un oras care ar trebui sa fie plin de pescarii, abia mai gasim cateva. Chiar daca orasul este marginit de Dunare, de Siret si de Prut, iar judetul este plin de lacuri, cel mai mult peste nu provine din zona.

Citește și

Sambata este prima dezlegare la peste, pentru romanii care tin post. Cat costa kilogramul si ce sortimente gasiti in piete

Trucul prin care s-a câștigat marele premiu de peste 9 milioane de euro la 6 din 49. Biletul a costat 4.413 lei

Vasile Bocaneala, sef serviciu, Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura: „Circa 10% din consum. Diferenta de 90% o reprezinta pestele provenit din import, mare parte din el fiind peste oceanic."

Studiile recente au aratat ca romanii mananca intre 4 si 6 kilograme de peste intr-un an. Chiar si la un consum atat de mic, producem si mai putin. Cea mai mare baza de productie ramane Delta Dunarii.

De acolo se aprovizioneaza toata lumea, inclusiv judetele din jur, cum ar fi Galatiul sau Braila.

Scrumbia, care este regina in aceasta perioada a anului, se mai pescuieste in cantitati importante doar la Sfantu Gheorghe. Iar bucatarii abia asteapta sa o gateasca, dupa retete pastrate cu grija:

Sofica Cercel, bucatareasa: „Reteta este specifica Galatiului. Avem saramura care cuprinde legume - ardei, rosii, cimbru, verdeata, sare, piper, ardei iute si, bineinteles, mamaliga."

Deseori apar si situatii incredibile, care ii iau prin surprindere pana si pe administratorii de restaurante cu specific pescaresc.

Marcel Bejenaru, administrator restaurant pescaresc: „Din pacate, hamsie romaneasca gasim si nu prea gasim, mai mult de-aia bulgareasca. Aducem brichete de la mall-uri, adusa din Bulgaria. Spre mirarea mea, chiar am fost aprovizionati si cu crap din Brasov, si chiar si de la Iasi. Crapul de crescatorie e una, crapul de Dunare e altceva, cu totul altceva."

In restaurantele in care saramura de crap era vedeta meniurilor si-au facut loc, in ultimii ani, dorada, somonul si fructele de mare. Pestele autohton este tot mai greu de gasit.

Cristian Baitatescu, sef restaurant pescaresc: „Incercam sa aducem cat mai salbatic. De la pescariile din Tulcea si, uneori, cel oceanic, de la hipermarketurile din Galati. In ultimul timp toata lumea se axeaza pe dorada, somon."

Specialistii spun ca o revigorare a acvaculturii este absolut necesara in tara noastra. Numarul unitatilor de productie scade de la an la an. Iar alimentatia, chiar daca nu mai este dictata de sloganul "nici o masa fara peste", nu poate fi lipsita de acizii grasi, vitaminele si mineralele din peste. 

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Fostul jucător de la Real Madrid și-a tatuat numele copilului, apoi a aflat că nu el este tatăl