Barierele care pot însemna diferența dintre viață și moarte. Salvatorii, fără soluții
Trăim în București, dar nu ne ajută prea tare - spun asta, cu inima strânsă, cei care care locuiesc în cartierele aflate dincolo de barierele de cale ferată.
Din această cauză sunt nevoiți să aștepte uneori și o oră o mână salvatoare, în caz de urgență. Nu există pasaje care să treacă pe deasupra șinelor și nici vreun sistem care să informeze în timp real când vine trenul. În aceste condiții, polițiștii, pompierii și medicii de pe ambulanță pierd minute vitale pe rute ocolitoare.
Șoseaua Andronache, București. 5 minute pierde echipajul de pe ambulanță care este obligat să aștepte trecerea trenului, 5 minute care pot echivala cu viața celui care a cerut ajutor disperat la 112.
Din păcate se întâmplă mereu, spun inclusiv pompierii și cei de la poliție.
Pe lângă șoseaua Andronache, zonele care ridică astfel de probleme sunt: Șoseaua Petricani, Gara Cățelu, Calea Griviței și Giulești Sârbi. Toate în București, capitala României și așa sufocată de un trafic infernal în care serviciile de urgență abia se strecoară.
Bărbat din București: „De la barieră încoace e ținutul uitat de timp. Așa se procedează. Lasă mașina dincolo, chiar dacă vin cu targa și trec. Sunt momente când ține și 40 de minute bariera. O pasarelă, asta ar fi singura soluție.”
Bărbat: „Toți stau la barieră. Depinde cât durează până trece trenul. Se conformează legilor. Nu au cum să treacă peste barieră.”
Salvatorii caută soluții, însă nu au cum să treacă peste lege. Astfel, în loc de 7 minute în cazul pompierilor și 15 minute în cazul ambulanței, timpul de reacție este mult mai mare.
Marian Rotaru, coordonator SABIF: „Pierdem mult timp când sunt barierele lăsate. Nu avem cum să întoarcem, nu avem cum să facem altfel. Pacienți cu stop, trebuie să le dăm ajutor și nu avem cum să găsim drum scurt. Un minut, două, trei, cinci și stăm mult. Dacă s-ar face niște poduri, contează, fac diferența. Noi motivăm pentru ce am întârziat, dar asta nu mai contează nici pentru noi și nici pentru pacient nu mai e de ajutor.”
Bogdan Toma, purtător de cuvânt ISU București: „Avem rute alternative sau în situația în care se întâlnește un astfel de obstacol, se poate trimite un echipaj în sprijin. Totuși, în cazul în care nu avem alternativă se așteaptă la barieră.”
Reporter: „De câte ori așteptați la barieră pe zi?”
Ambulanțier: „De de câte ori e nevoie.”
Cei de la CFR ridică din umeri. Nu există un sistem prin care SMURD, ambulanța, pompierii și poliția să afle în timp real dacă pe traseul pe care îl urmează coboară o barieră și nici cât va dura blocajul.
Cât despre construcția de pasaje în zonele considerate "sensibile".
Marius Coajă, consilier Primăria Capitalei: „Primăria Capitalei are trei contracte: Pasaj Andronache-suprateran, subteran-Petricani și Nisipoasa-suprateran. Pe astea Primăria Capitalei le va construi. Restul țin de CFR și de primăriile de sector.”
Cele trei contracte sunt abia în faza de studiu de fezabilitate, ceea ce înseamnă că primăria ar putea să înceapă construcția peste un an sau chiar doi, în cel mai fericit caz. Dar cum de 10 ani se află în același loc proiectele ,spun cei care locuiesc dincolo de bariere, concluzia oamenilor nu lasă loc speranței.
Bărbat din București: „Peste 30 de ani tot aceste bariere le vom găsi de 25 de ani. Nimic nu e schimbat. Salvare, SMURD...mortul sare în sus. Mai bine îl transportăm noi pe brațe, decât să aștepte la calea ferată.”
Sursa: Pro TV
Etichete: tren, cale ferata, ambulanta, locuitori, intarzieri,
Dată publicare:
21-08-2019 19:54
