Europenii ne dau 1 miliard de € ca să salvăm păsări pe cale de dispariție

Fermierii din cinci judeţe din ţară pot accesa fonduri europene pentru a salva specia. Ei trebuie să-şi lase terenurile necultivate şi fără îngrăşăminte chimice, pentru a asigura hrană naturală acestor păsări. Fondurile alocate pentru acest proiect, care include şi alte specii de păsări, depăşesc 1 miliard de euro.

Acvilele ţipătoare mici sunt păsări rare iar 2000 dintre ele îşi fac cuibul vara şi în România. Aleg locuri liniştite, de regulă lângă păduri. Se hrănesc de regulă cu reptile şi mamifere mici - şerpi, broaşte, şoareci sau iepuri, care au dispărut însă din cauza agriculturii intensive şi a folosirii pesticidelor.

Un bărbat din Mureş este unul dintre zecile de fermieri care au terenuri în zona ariei protejate în interiorul arcului carpatic: Munţii Făgăraş, Sibiu, Harghita, Covasna, Mureş şi Braşov.

"Am teren două hectare jumate lângă pădure. Aș putea să las pentru asta terenul. Păsărilor le place acolo lângă pădure", susține acesta. 

Agricultorii care cultivă orz, grâu şi alte păioase trebuie să aloce păsărilor cel puţin 20 la sută din suprafeţele cultivate. Astfel acvilele ar putea găsi suficientă hrană. De asemenea, este interzisă utilizarea chimicalelor, dar şi a utilajelor grele. Nu sunt admise nici culturile de rapiță, porumb şi floarea soarelui, care le împiedică pe acvile să îşi caute prada.

"Fermierii pot să aplice pachetul acvila pe terenuri arabile, respectând anumite condiţii pot să primească până la 200 euro pe hectar", explică Papp Tamaş, ornitolog.

Dacă fermierii lucrează cu utilaje uşoare sau chiar manual, subvenţia pe teren este între 190 şi 265 de euro pe an.

"Una dintre cele mai importante populaţii de acvila ţipătoare mică se afla în România, asta dacă ne gândim că la nivel mondial avem 20 de mii de perechi. În România avem 2300 de perechi care cuibăresc", explică Iulia Vizi, reprezentant grupul Milvus.

Până anul trecut ţara noastră putea să se mândrească şi cu o vedetă a acestei specii, acvila Arli, de la care ornitologii au putut să adune date importante despre aceste păsări protejate. Migraţia ei este extrem de lungă: trei continente şi 20 de ţări. Doar că emiţătorul GPS pe care acvila Arli îl avea pe spate nu a mai emis semnal din luna septembrie a anului trecut, iar ornitologii cred că a murit undeva la graniţa dintre Sudan şi Uganda.

În urmă cu câţiva ani, Lisa, o altă acvilă din România, şi-a pierdut viaţa într-o zonă de război din Africa. Membrii unui trib ar fi ucis-o cu pietre. Apoi, şeful tribului şi-a pus la gât emiţătorul păsării.

Articol recomandat de sport.ro

Clara a spus totul despre iubitul cu 53 de ani mai în vârstă: ”Primesc multe critici”