Avertismentul șefei ANM pentru România. „Ne aflăm deja într-un prag de alertă de cod roşu”
Șefa ANM Elena Mateescu a afirmat că martie este o lună a extremelor, cu zile foarte călduroase, dar şi perioade reci, precizând că şi în Harghita, la sfârşitul săptămânii, temperaturile vor depăşi 10-15 grade.
Asta în condițiile în care în zonele depresionare au fost, în cursul dimineţii, temperaturi negative.
„Observăm luna martie o lună a extremelor, în continuare, de la zile foarte călduroase, la perioade mai reci, observăm perioade scurte, reci, dar la sfârşitul acestei săptămâni inclusiv în zona în care ne aflăm (Harghita - n.red.) temperaturile vor depăşi, din nou, 10-15 grade, în condiţiile în care în această dimineaţă am avut doar 1-2 grade, chiar temperaturi negative în zonele depresionare din estul Transilvaniei. Fapt care confirmă alternanţa şi tendinţa evidentă a acestei alternanţe şi a amplitudinilor termice din ce în ce mai evident", a declarat presei Elena Mateescu, potrivit Agerpres.
Aceasta a reiterat faptul că anul 2023 s-a confirmat a fi cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice, atât la nivel mondial, cât şi în ţara noastră, iar iarna 2023-2034 este cea mai caldă iarnă din istorie.
„Anul 2023 s-a confirmat, atât în ţara noastră, cât şi la nivel mondial, ca fiind cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice şi vorbim, cel puţin la nivelul României, de perioada 1900 şi până în prezent şi iarna 2023-2024 s-a confirmat, de asemenea, a fi cea mai caldă iarnă din istorie. Vorbim de o lună februarie cu cea mai mare abatere pozitivă, de 7 grade Celsius, pentru o lună februarie de când se fac măsurători meteorologice în ţara noastră, fiind, de altfel, şi cea mai mare abatere din toate lunile anului înregistrate în istoria măsurătorilor meteorologice", a precizat directoarea ANM.
Ea a spus că în Harghita s-au înregistrat recorduri de temperatură în luna octombrie, dar şi în zilele Crăciunului, iar luna februarie a fost una foarte caldă şi a adus şi în acest judeţ valori mai mari de 15-16 grade, în condiţiile în care acestea ar trebui să fie de cel mult 3-4 grade.
Elena Mateescu a vorbit şi de fenomenul secetei, de importanţa implementării de măsuri şi de schimbarea tehnologiilor agricole.
„Trebuie să vorbim şi de fenomenul de secetă, pentru că iarna nu a fost una bogată în precipitaţii. Traversăm o perioadă de secetă la finalul perioadei de acumulare a apei în sol, mai avem puţin până la 31 martie şi chiar şi în zona în care ne aflăm suntem la limita unei aprovizionări satisfăcătoare, spre secetă moderată, ceea ce va fi foarte important pentru condiţiile în care vom pregăti noua campanie agricolă din primăvară şi pentru ceea ce s-a înfiinţat în toamna lui 2023. Aşadar, problematica este una complexă, trebuie să operaţionalizăm măsuri, să schimbăm tehnologiile agricole, să ne adaptăm la ceea ce înseamnă mersul vremii şi al climei şi să ţinem cont de ceea ce înseamnă fiecare record înregistrat în perioada curentă, care depăşeşte recordurile înregistrate anterior. Inclusiv la nivelul Organizaţiei Meteorologice Mondiale se spune că ne aflăm deja într-un prag de alertă de cod roşu, având în vedere că ultimul deceniu este cel mai cald de când se fac măsurători meteorologice şi vorbim de perioade mai mari de 100 de ani", a subliniat ea.
Directoarea ANM a participat, la Miercurea-Ciuc, la conferinţa de închidere a proiectului "Restaurarea zonelor umede şi turbăriilor din Regiunea Centru", implementat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetări în Bioeconomie şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, conferinţă în cadrul căreia s-a abordat şi problematica schimbărilor climatice.
.webp)
