Avariile la termoficare au apărut odată cu frigul. În Sectorul 3, nu e aproape deloc căldură și apă caldă

×
Publicitate

A venit frigul, au început avariile, în Bucureşti. Multe dintre conductele bătrânului sistem de termoficare cedează din senin, iar avariile zilnice lasă fără apă caldă și căldură zeci de mii de oameni. În prezent, peste 2.000 de blocuri sunt afectate.

Locatar: „Dacă puneți mâna pe calorifer e rece. Avem ligheane, avem d-alea, așa trebuie să stăm. Nu la cadă, la duș. La lighean. Uitați-l aici, e ligheanul pus.”

O mie de blocuri, doar din sectorul trei, nu au apă caldă și căldură acum. Dintre acestea, 700 sunt afectate de o avarie majoră apăruta pe magistrala 1. Ţeava care transportă agentul termic în zonă s-a fisurat. În total, potrivit aplicaţiei celor de la Termoenergetica, sunt probleme în peste două mii de imobile din toată Capitala.

Emil Eftimie, locatar: „Ne încălzim așa, cu pătura, cu ce avem și noi. Apă caldă nu este, căldură nu este.”

Îmi curge nasul, mi-am pus căciulă în cap că m-am spălat cu apă rece. Am făcut duș cu apă rece pe frigul ăsta și m-am îmbolnăvit.” (...)

Suportăm mai bine lipsa de căldură cu blocul anvelopat”

Mai și încălzim, ce să facem?, spun oamenii.

Bilanțul termoenergetic pentru anul 2020 arăta că peste 65% dintre conductele din rețeaua primară au peste 25 de ani și doar 13% au 10 ani. De curând au început lucrări de reabilitare, însă vor fi de durată. 210 kilometri din cei aproape o mie de țeavă principală vor fi schimbați cu ajutorul fondurilor europene.

Momentan, doar unul din cele 25 de tronsoane a fost finalizat, şi din această iarnă va încălzi peste 170 de blocuri, adică 9.800 de apartamente. A fost şi condiţia pentru ca Primăria Capitalei să nu piardă finanţarea europeană, ca cel puţin un şantier să fie gata până la finalul anului. Alte șapte sunt în lucru, cum este şi cel de pe Mihai Bravu.

Aproape 1,2 milioane de bucureșteni depind de energia termică furnizată de Termoenergetica.

Articol recomandat de sport.ro
„Asta ar fi povestea”. Reacția genială a jucătoarei de pe locul 114 mondial, ajunsă în finala Roland Garros
„Asta ar fi povestea”. Reacția genială a jucătoarei de pe locul 114 mondial, ajunsă în finala Roland Garros
Citește și...
Nicuşor Dan: Drona marină făcea parte dintr-o operaţiune militară condusă de Ucraina împotriva agresiunii ruse

Președintele Nicușor Dan a anunțat, vineri, că drona marină care a explodat în Portul Constanța făcea parte dintr-o operațiune militară ucraineană și că toate cele patru drone ieșite de sub control s-au autodetonat, fără a provoca victime.

Cum ar fi ajuns drona ucraineană lângă țărmul românesc. Generalul (r) Dorin Toma: „Ar fi fost bruiată de forțele ruse”

Incidentul produs în apropierea litoralului românesc, unde o dronă maritimă ucraineană a ajuns în derivă și s-a autodetonat, ridică noi semne de întrebare privind securitatea la Marea Neagră și capacitatea de monitorizare a unor astfel de amenințări. 

Eugen Tomac, după explozia dronei din Portul Constanța: „Vigilența instituțiilor statului trebuie să crească”

Premierul desemnat Eugen Tomac a reacționat, vineri, după incidentul exploziei dronei marine în Portul Constanța, el afirmând că este foarte important ca nivelul vigilenței instituțiilor statului să crească.

Recomandări
Ucraina a recunoscut că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța a fost a sa. Ce a transmis

Prima reacție din partea Ucrainei, privind drona maritimă care a explodat, vineri, în Portul Constanța, a venit la câteva ore după incident.

LIVE TEXT. Dronă explodată la Constanța. Radu Miruţă: Autorităţile ucrainene au informat că au pierdut controlul a 4 drone

România este din nou în alertă după ce o dronă maritimă a explodat, în această dimineață, în Portul Constanța. Grav este că în apropierea portului s-ar mai afla trei drone despre care se presupune că ar putea avea explozibili. 

Cum ar fi ajuns drona ucraineană lângă țărmul românesc. Generalul (r) Dorin Toma: „Ar fi fost bruiată de forțele ruse”

Incidentul produs în apropierea litoralului românesc, unde o dronă maritimă ucraineană a ajuns în derivă și s-a autodetonat, ridică noi semne de întrebare privind securitatea la Marea Neagră și capacitatea de monitorizare a unor astfel de amenințări.