Atacul cu drone din portul Izmail a generat panică într-un sat din România: "Le-au crăpat geamurile oamenilor. A fost prăpăd"
În timpul atacului cu drone de miercuri, din Izmail, în portul ucrainean erau șapte nave administrate de armatori români. Comandanții lor au reușit să le ducă la adăpost, pe malul românesc al Dunării.
Proprietarii vaselor se gândesc acum să renunțe la afacerile din porturile ucrainene Izmail și Reni. Pentru analiști, obiectivul Moscovei este să se poziționeze drept sursă globală a grânelor.
Marinarii care au asistat la atacul cu drone asupra portului ucrainean Izmail spun că o dronă doborâtă de artileria ucraineană ar fi căzut foarte aproape de ei, pe malul românesc al Dunării, undeva în pădure. Autoritățile noastre nu au confirmat, deocamdată, incidentul.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Gabriel Wily Dubit, șef mecanic nava Cadensia: "Chiar aici, cinci kilometri mai sus, a căzut la noi. Apoi au venit niște mașini, cred că de la Poliția de Frontieră de la noi. A căzut pe malul românesc".
Apărarea antiaeriană a reușit să doboare unele drone în aer, dar altele s-au prăbușit peste obiective.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: "Au fost 37 de drone Shahed în total. Unele au fost doborâte, însă doar o parte din ele. Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Au fost lovituri în zonele sudice, în regiunea Odesa, asupra porturilor noastre. Este foarte important ca lumea să nu se obișnuiască cu această teroare a rușilor".
În comuna Ceatalchioi, de pe malul românesc al Dunării, aflată lângă Ismail, oamenii au făcut noapte albă.
Tudor Cernegă, primarul comunei Ceatalchioi: "Sunt vreo 400 și ceva de metri. Aici s-a auzit cel mai tare, în localitatea Plauru. Oamenii s-au panicat, s-au speriat, pe bună dreptate. Putea să atingă din greseală o dronă. Le-au crăpat geamurile la oameni. A fost prăpăd. Cică au fost cel puțin 14 bubuituri".
Localnicii din Plauru (n.r. - un sat din cadrul comunei Ceatalchioi) spun că 3, 4 drone veneau la fiecare sfert de oră. Prima dintre ele a lovit silozul pe care îl vedeți în spatele meu, pe malul ucrainean al Dunarii.
După ce au asistat la bombardament de la doar câteva sute de metri distanță, marinarii români nu mai vor să riște.
Marinar român: "Am vorbit intre noi, va fi ultima data cand venim in Ucraina. Nu e razboiul nostru".
Cristian Antistescu, armator din Brăila: "Facem tot posibilul să ne mutăm flota ca și destinație Ucraina pe alte porturi românești, bulgărești".
Cosmin Stan, jurnalist PRO TV: "Izmail, micuțul port de la Dunăre aflat la doar 20 de kilometri de orașul Tulcea, era ca o gură de oxigen pentru exporturile ucrainene de cereale după bombardarea porturilor de la Marea Neagră și ruperea acordului privind exportul de grâne.
Navele încărcate pleacă de aici pe brațul Chilia până la mare, prin zona golfului Musura, și navighează apoi prin apele românești, aproape de coastă, spre portul Constanța, pentru a alimenta navele cargo de mare capacitate care duc recolta ucraineană în toată lumea.
Porturile ucrainene de la Dunăre sunt mici și preiau mai puțin de 10% din exporturile de cereale. Dar tot e bine decât deloc. Pe la Izmail, de pildă, doar în luna mai au trecut peste 3 milioane de tone de cereale, în condițiile în care înainte de război pe aici nu trecea nimic. Și ca să vă faceți o idee, iată ce aglomerație era după-amiază pe brațul Chilia la porturile ucrainene de pe Dunăre dar și la intrarea pe braț dinspre Marea Neagră, conform acestei hărți de monitorizare a traficului naval. De asemenea, se vede cât de aglomerat este și traseul barjelor pe Dunăre spre portul Constanța".
Devine astfel tot mai clar că Rusia se foloseste de razboi ca sa provoace crize cu impact transfrontalier, pentru ca, ulterior, sa profite de "șansele geopolitice create".
Prin distrugerea infrastructurii Moscova incearca să diminueze importanța Ucrainei pe piața globală.