Una dintre dronele rusești care au atacat Izmail ar fi căzut în România. Mai mulți marinari au văzut când a fost doborâtă

Comandanții lor au reușit să le ducă la adăpost pe malul românesc al Dunării. Proprietarii vaselor se gândesc să renunțe la afacerile din porturile ucrainene Izmail și Reni. Pentru analiști, obiectivul Moscovei este să se poziționeze drept sursă globală a grânelor. De asemenea, Kremlinul testează astfel noi căi pentru a forța o pace cu Ucraina.

Atacul asupra micului port ucrainean Izmail, aflat pe Dunăre, chiar vizavi de România, a început puțin după ora 1 noaptea, când primele explozii s-au înregistrat la doar câteva sute de metri de localitatea Plauru din Tulcea. Ucrainenii au dat alarma, iar apărarea antiaeriană a deschis focul.

Marinarii spun că zgomotul care se aude pe o înregistrare este de la o dronă doborâtă de artileria ucraineană, care ar fi căzut foarte aproape de ei, pe malul românesc al Dunării, undeva în pădure. Autoritățile noastre nu au confirmat, deocamdată, incidentul.

Gabriel Wily Dubit, șef mecanic nava Cadensia: „Chiar aici, cinci kilometri mai sus, a căzut la noi. Apoi au venit niște mașini, cred că de la Poliția de Frontieră de la noi. A căzut pe malul românesc."

Apărarea antiaeriană a reușit să doboare unele drone în aer, dar altele s-au prăbușit peste obiective.

Grănicer ucrainean: „Două ținte inamice au fost detectate pe baza semnalelor vizuale și audio. S-a deschis focul și o dronă a fost distrusă.”

Au fost lovite un depozit de combustibil, un siloz în care ar fi fost depozitate cereale și sediul Administraţiei Portuare din Izmail.

În comună Ceatalchioi, de pe malul românesc al Dunării, aflată lângă Izmail, oamenii au ieșit, în noaptea de marți spre miercuri, înspăimântați din case.

Tudor Cernegă, primar comuna Ceatalchioi: „Sunt vreo 400 și ceva de metri, aici s-a auzit cel mai tare, în localitatea Plaur. Oamenii s-au panicat, s-au speriat, pe bună dreptate.”

Costică Tănase, localnic: „Era geamul deschis. Am auzit drona, ca a venit din colo. S-a auzit enorm de tare."

Localnicii din Plauru spun că 3-4 drone veneau la fiecare sfert de oră. Prima dintre ele a lovit un siloz aflat pe malul ucrainean al Dunării.

Atacul a fost filmat și de marinarii români aflați pe navele comerciale din zonă.

Discuție între marinari:

-Uite că se vede la Reni, vezi?
-Da.
-A dat ceva și la Reni.
-Nu la Reni, mă, la noi aici.

Marinar: „Am vorbit între noi, va fi ultima dată când venim în Ucraina. Nu e războiul nostru.”

Marinar: „Ne-am pus şi noi mai la adăpost. Să pleci, eşti ţinta în mişcare şi e mai greu. Stând acolo, eşti mai acoperit, măcar.”

Cristian Antistescu, armator din Brăila: „Facem tot posibilul să ne mutăm flota ca și destinație Ucraina pe alte porturi românești, bulgărești.”

Adrian Mihalcioiu, președinte al Sindicatului Liber al Navigatorilor din România: „Există un risc pentru nave, navigatori și armatori de a fi atacate în momentul în care se află în infrastructura portuară, adică în Izmail sau Reni, aici, pe Dunăre și doar în acele poziții."

Izmail, micuțul port de la Dunăre aflat la doar 20 de kilometri de orașul Tulcea, era ca o gură de oxigen pentru exporturile ucrainene de cereale după bombardarea porturilor de la Marea Neagră și ruperea acordului privind exportul de grâne.

Navele încărcate pleacă de aici pe brațul Chilia până la mare, prin zona golfului Musura, și navighează apoi prin apele românești, aproape de coastă, spre portul Constanța, pentru a alimenta navele cargo de mare capacitate care duc recolta ucraineană în toată lumea.

Porturile ucrainene de la Dunăre sunt mici și preiau mai puțin de 10% din exporturile de cereale. Dar tot e bine decât deloc. Pe la Izmail, de pildă, doar în luna mai au trecut peste 3 milioane de tone de cereale, în condițiile în care înainte de război pe aici nu trecea nimic.

Și, ca să vă faceți o idee, iată ce aglomerație era după-amiază pe brațul Chilia la porturile ucrainene de pe Dunăre dar și la intrarea pe braț dinspre Marea Neagră, conform acestei hărți de monitorizare a traficului naval. De asemenea, se vede cât de aglomerat este și traseul barjelor pe Dunăre spre portul Constanța.

Probabil, alegerea ţintei are legătură cu fapul că, duminica trecută, trei nave civile de marfă - înmatriculate în Israel, Grecia şi Turcia - au trecut de blocadă rusă din Marea Neagră și au ancorat în Izmail. Un grup de avioane NATO a monitorizat îndeaproape cele trei vase, care ar fi urmat să încarce cereale în micul portul ucrainean.

Atacurile ruşilor s-au întețit după ce Moscova a rupt acordul de transport al cerealelor pe Marea Neagră. Kievul a mutat operațiunile de încărcare a navelor în porturile dunărene, mai ferite decât Odesa și Nikolaev, care au fost bombardate intensiv.

Devine astfel tot mai clar că Rusia se foloseşte de război ca să provoace crize cu impact transfrontalier, pentru ca, ulterior, să profite de „şansele geopolitice create."

Prin distrugerea infrastructurii Moscova încearcă să diminueze importanța Ucrainei pentru piața globală. În acelaşi scop, ar fi distrus ruşii şi barajul de la Kahovka, provocând consecințe devastatoare pentru sistemul de irigare din sudul Ucrainei.

Articol recomandat de sport.ro

Ce este și cum funcționează ECMO, procedura luată în calcul de medici în cazul lui Mircea Lucescu