Arhiepiscopul Maramuresului si Satmarului, inmormantat in acelasi loc in care este ingropat parintele Nicolae Steinhardt
Arhiepiscopul Maramuresului si Satmarului, Iustinian Chira, a fost condus joi pe ultimul drum. Slujba de inmormantare a avut loc la catedrala din Baia Mare, acolo unde credinciosii si-au putut lua ramas bun de la el.
Parintele Iustinian a incetat din viata duminica, la varsta de 95 ani, dupa ce a suferit un infarct. El a trait mai bine de sapte decenii in calugarie.
Parintele Iustinian Chira: "Daca il cauti pe Dumnezeu trebuie sa pornesti de la zero. Si stii care e punctul zero pentru noi? Sa plecam intodeauna de la noi, sa il cautam pe Dumnezeu in noi. In sufletul nostru, in inima noastra, in gandirea noastra. Acolo ne vom intalni cu Dumnezeu."
Parintele Iustinian s-a nascut in satul Plopis, intr-o familie de tarani. La 16 ani si-a pierdut tatal, iar patru ani mai tarziu a plecat la manastire. In Maramures a fost iubit de credinciosi pentru ca spunea lucrurilor pe nume, dovada ca tot oamenii au cerut in anul 1973 sa fie numit episcop. Asa a rezistat in fata securitatii si regimului comunist.
Parintele Iustinian Chira: "Eu tip la neputinta noastra, a tuturor. Suntem crestini si nu suntem patrunsi de marea taina a crestinismului."
Joi, sute de credinciosi s-au rugat pentru odihna vesnica a celui supranumit "voievodul Maramuresului'' si au venit la Catedrala din Baia Mare ca sa ii aduca un ultim omagiu.
Credincios: "Un om bun, mergeam la manastire la Rohia si ne intalneam cu dumnealui. Un om bland, cu suflet bun. Acolo unde se va duce sa se roage si pentru noi."
Despre Inaltul Iustinian s-au scris carti si unii il vad ca pe un sfant. Un copil intelept, cu barba alba, care le vorbea credinciosilor cu talc.
Parintele Iustinian Chira: "Sunt cel mai batran dintre voi, sunt primul care voi pleca de aici, voi sta la poarta Raiului ca sa va astept sa sositi toti acolo."
Dupa slujba, sicriul cu trupul acestuia a fost dus la Manastirea Rohia, acolo unde parintele Iustinian isi va dormi somnul de veci.
"Romania, te iubesc!": Manastirea Rohia, coltul de rai unde Steinhardt a scris "Jurnalul fericirii"
Manastirea Rohia este coltul de rai unde scriitorul si publicistul Nicolae Steinhardt, cel care a regandit notiunea de fericire, a ales sa se retraga, la sfarsitul anilor '70.
In casa poetului, unde a locuit si Ioan Alexandru, chilia parintelui Steinhardt a fost tranformata in muzeu. Nascut in 1912, la marginea Bucurestiului, intr-o familie de evrei, Nicu Steinhardt este arestat in 1958 si condamnat in lotul "intelectualilor mistico-legionari" la 13 ani de munca silnica, pentru ca a refuzat sa depuna marturie impotriva prietenului Constantin Noica. In inchisoare il descopera pe Dumnezeu si trece de la mozaism la ortodoxie.
Suferinta si umilintele trainte in temnita stau la baza testamentului sau literar "Jurnalul fericirii" - fericirea de a-l descoperi pe Dumnezeu.
In 1979, Steinhardt se muta la Rohia. 30.000 de volume erau adunate in manastire. Steinhardt era urmarit tot timpul de Securitate, care nu era prea fericita ca s-a retras la manastire.
"Jurnalul fericirii" este confiscat in doua randuri de Securitate, asa ca Steinhard este nevoit sa-l rescrie si manuscrisul ramane ascuns in turla paraclisului pana dupa Revolutie.
Mormantul parintelui Nicolae Steinhardt reprezinta unul dintre cele mai vizitate locuri din cadrul Manastirii Rohia, alaturi de biserica si de Chilia in care s-a nevoit in ultimii ani din viata. Cei mai multi pelerini care ajung in manastire intreaba unde a locuit parintele Nicolae Steinhardt si unde este mormantul lui.
