Anomaliile pensiilor primite de magistrați. În prezent, un judecător poate avea o pensie mai mare decât salariul
Cu raportul Băncii Mondiale pe masă, autoritățile trebuie să urgenteze reforma pensiilor speciale. Altfel, România riscă să piardă banii promiși prin PNRR.
Coaliția de guvernare a anunțat că va aduce noi modificări legii depuse deja în Parlament, în acord cu recomandările Băncii Mondiale și ale Comisiei Europene. Experții europeni le-au cerut responsabililor să reducă din cheltuielile cu pensiile speciale și au cerut inclusiv impozitarea progresivă sau recalcularea pensiilor magistrațiilor. Specialiștii susțin, însă, că unele propuneri ar putea fi neconstituționale și pot fi atacate în instanță.
Împărțit pe mai multe secțiuni, raportul Băncii Mondiale le cere autorităților să clarifice modul de calcul pentru fiecare categorie de pensionari care beneficiază de pensii speciale.
Adică acei pensionari care, pe lângă pensia obișnuită obținută ca urmare a anilor de contributivitate, primesc un supliment de la bugetul de stat.
Pentru magistrați, adică judecători și procurori, pensia trebuie să fie mai mică decât salariul în plată și astfel să fie eliminate anomaliile din prezent.
De exemplu, un judecător cu grad de tribunal, cu o vechime de 15-20 de ani, are un salariul brut de 24.000 de lei, iar în mână ajunge să primească aproximativ 14.000 de lei lunar. În cazul în care ar iesi acum la pensie, judecătorul ar urma să primească o pensie de serviciu egală cu 80% din ultimul venit brut. Asta înseamnă că ar ajunge la aproximativ 19.200 de lei lunar. Dacă autoritățile ar schimba legea și ar respecta recomandările experților, pensia de serviciu nu ar trebui să fie mai mare de 14.000 de lei, cât este salariul net din prezent.
Autoritățile din Ministerul Muncii susțin că ar urma să recalculeze pensiile tuturor magistraților, însă specialiștii în dreptul muncii considera că decizia ar putea fi neconstituțională și, astfel, ușor de atacat în instanță.
Marius Budăi, ministrul Muncii: „Este un articol în propunerea legislativă, inițiată în Parlament și trimisă Parlamentului pentru dezbatere în care se spune foarte clar că partea de contributivitate nu este afectată. Este un aviz din parte CSM – noi știm că este constituțional, dar în eventualitatea unui atac, sigur că membrii Curtii Constituționale se pot pronunța.”
Pe de altă parte, specialiștii Băncii Mondiale recomandă introducerea impozitării progresive a suplimentului la pensiile de serviciu finanțate de la buget. Practic, a banilor pe care statul îi acordă în plus fiecărui pensionar din structurile sale.
De exemplu, în cazul magistraților, potrivit datelor de la Casa de Pensii, pensia medie suportată din Bugetul de stat ajunge la peste 19.900 de lei. Dacă adăugăm pensia medie obținută din contribuții, venitul total se poate apropia de 25.000 de lei net pe lună.
În schimb, pentru alte categorii de funcționari, cum sunt grefierii, bonusul la pensie ajunge la 2400 de lei.
Sindicaliștii susțin că o impozitare progresivă se poate face, însă autoritățile din Ministerul Muncii trebuie să stabilească anumite praguri.
Cătălin Trăistaru, Asociația Grefierilor: „De la ce sumă începem să impozităm? Apoi, cum stabilim pragurile? Pentru că poate fi acea discriminare – fiecare pentru a beneficia de această sumă, această sumă este calculată prin raportarea la veniturile din activitate, motiv pentru care o persoană poată să cîștige 10.000 de lei, alta 20.000 de lei. De ce să îi impozităm mai mult pe celălalt decât pe celalălt pentru că au avut venituri diferite, joburi diferite și se pune problema de constituționalitate dacă poate să fie un impozit progresiv?”
Totuși, modificările și recomandările Băncii Mondiale nu vizează și indemnizațiile parlamentarilor ori ale primarilor.
Oana Țoiu, deputat USR, Comisia de Muncă: „Banca Mondială dă ce i se cere. Este un consultant care răspunde la o cerință de la client, care este Guvernul. Banca Mondială nu răspunde în fața PNRR-ului, în fața Comisiei.”
În prezent, un funcționar din Parlamentul României ajunge să aibă o pensie de 6.000 de lei, 2.000 de lei pensia pe bază de contributivitate și 4 mii de lei, suplimentul acordat de stat.
În total, potrivit datelor sunt peste 300.000 de pensionari, în cea mai mare parte militari şi magistraţi, care beneficiază de un mod diferit de calcul a veniturilor. Numai cheltuielile cu pensiile militare ajungeau în 2022 la 0,71 la sută din PIB, potrivit raportului Băncii Mondiale.
Recent, ministrul Finanțelor a declarat că România și-a redus în ultimii trei ani cheltuielile cu toate pensiile speciale, nu numai ale militarilor, care vor ajunge anul acesta la 0,78 la sută din PIB, adică peste 12 miliarde de lei.
Într-un comunicat de presă, coaliția de guvernare a anunțat că toți miniștrii care gestionează problema pensiilor speciale vor lucra la un set de reguli, în acord cu cerințele Băncii Mondiale. Printre modificările anunțate, autoritățile au precizat că nicio pensie nu va fi mai mare decât salariul din perioada de activitate, iar pensia de serviciu va fi acordată doar celor care au cel puțin 20 de ani de vechime în profesie. Amendamentele vor fi depuse proiectului de lege privind reforma pensiilor speciale care se află în acest moment blocat în Parlament.
Etichete: banca mondiala, pensii speciale,
Dată publicare:
