Studiu: Angajaţii din România cu venituri de peste 10.000 lei nu consideră economisirea o prioritate
Angajaţii din România nu pun accent pe educaţia financiară, având în vedere că cei cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei lunar, nu consideră economisirea o prioritate.
4 din 10 români spun că utilizează până la 90% din venitul lunar, arată un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP.
„Angajaţii din România nu pun accent pe educaţia financiară, având în vedere că cei cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei lunar, nu consideră economisirea o prioritate, în timp ce 4 din 10 români spun că utilizează până la 90% din venitul lunar. De asemenea, 60% dintre românii angajaţi afirmă că sunt moderat mulţumiţi de modul în care îşi administrează cheltuielile”, conform unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP privind gestionarea resurselor financiare de către salariaţii din România.
Realizat pe un eşantion de 1.529 de angajaţi din mediul urban şi mediul rural, studiul dezvăluie modul în care românii îşi administrează resursele financiare, obiceiurile oamenilor legate de economisire, investiţii, datoriile personale şi priorităţile financiare, oferind detalii despre comportamentul financiar al acestora.
“Studiul nostru arată că doar 8% din angajaţii cu venituri de peste 10.000 lei lunar consideră economisirea foarte importantă. Practic, indiferent dacă provin din mediul urban sau rural, cei mai mulţi angajaţi cu venituri ridicate nu consideră economisirea o prioritate. Această tendinţă poate sugera un nivel de confort financiar crescut, care îi face mai puţin preocupaţi de gestionarea prudentă a banilor pe termen lung. În acelaşi timp, poate fi şi rezultatul unui consum orientat către îmbunătăţirea calităţii vieţii, fără o planificare financiară riguroasă. Totuşi, educaţia financiară este esenţială, inclusiv pentru angajaţii cu venituri ridicate, care, în absenţa unor obiceiuri de economisire şi planificare, pot subestima importanţa gestionării prudente a banilor. Confortul financiar de moment nu poate substitui siguranţa pe termen lung”, punctează Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP.
Aproape 4 din 10 români spun că utilizează până la 90% din venitul lunar, iar 17% peste 90% din acesta. Atunci când nu au bani, 74% dintre respondenţi spun că renunţă la unele cheltuieli, aproape 22% folosesc economiile sau un card de credit, iar 4% împrumută bani.
Totuşi, 42% spun că aleg mai des să cheltuiască pe nevoi decât pe dorinţe atunci când trebuie să aleagă, iar 60% se declară satisfăcuţi de modul în care îşi gestionează cheltuielile.
În ceea ce priveşte investiţiile, aproape 63% dintre respondenţi declară că nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, cum ar fi investiţii pe piaţa de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.
Peste 36% dintre respondenţi spun că îşi monitorizează cheltuielile săptămânal, iar 13% că nu le monitorizează deloc. Totodată, peste 71% dintre bărbaţi au declarat că îşi urmăresc cheltuielile zilnic sau săptămânal, comparativ cu 57% dintre femei.
În ceea ce priveşte tipurile de cheltuieli, bărbaţii cheltuiesc cel mai mult pe divertisment şi îmbrăcăminte, iar femeile plătesc sume mai mari atunci când vine vorba de educaţie, sănătate şi animale. De asemenea, femeile sunt mai predispuse să fie atrase de promoţii şi oferte – 11% dintre acestea au indicat acest lucru, comparativ cu doar 5,5% dintre bărbaţi, ceea ce sugerează o sensibilitate (atenţie) crescută faţă de preţuri şi oportunităţi de economisire pe termen scurt.
Prioritizarea cheltuielilor diferă în funcţie de vârstă. Astfel, pentru persoanele de peste 60 de ani, sănătatea reprezintă principala preocupare financiară, evidenţiind un impact semnificativ atât emoţional, cât şi economic.
Potrivit studiului, 83% dintre aceste persoane sunt nevoite să aloce sume considerabile pentru îngrijirea sănătăţii, incluzând tratamente medicale, controale periodice şi transport în scop medical. Această situaţie indică o dependenţă financiară majoră de servicii medicale, o condiţie inevitabilă care vine odată cu înaintarea în vârstă. Speranţa de viaţă în România este mult mai scăzută comparativ cu media europeană, vârstnicii confruntându-se cu multiple boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau afecţiunile cardiovasculare.
“Persoanele în vârstă se confruntă, din păcate, cu o presiune financiară considerabilă în ceea ce priveşte cheltuielile pentru sănătate, iar acest aspect este deopotrivă îngrijorător şi trist. Peste 52% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment şi activităţi recreative. În schimb, pentru generaţiile mai în vârstă, situaţia financiară este considerabil mai dificilă. Veniturile persoanelor de peste 60 de ani rareori depăşesc pragul de 3.000 de lei, iar o proporţie semnificativă a acestora este alocată serviciilor medicale”, declară Anca Başturea, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Comparativ, tinerii alocă semnificativ mai puţine resurse financiare pentru sănătate, doar 38% dintre cei cu vârste între 18 şi 25 de ani declarând interes pentru acest tip de cheltuieli. Lipsa unui comportament proactiv în ceea ce priveşte sănătatea şi insuficienţa educaţiei medicale, în special în domeniul prevenţiei, constituie factori determinanţi ai acestei situaţii.
În rândul tinerilor, adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi conştientizarea importanţei prevenţiei sunt frecvent subevaluate, ceea ce conduce la o neglijare a sănătăţii pe termen lung.
În ceea ce priveşte nivelul de studii, datele arată că 80% dintre respondenţii din mediul rural cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul finalizat, comparativ cu 11% dintre cei din mediul urban care se află în aceeaşi categorie de venituri. Această diferenţă majoră subliniază un decalaj educaţional ce are consecinţe directe asupra şanselor de a accesa locuri de muncă mai bine plătite şi, implicit, asupra dezvoltării unor obiceiuri financiare sănătoase.
În mediul rural, accesul limitat la studii universitare este influenţat de mai mulţi factori, printre care lipsa infrastructurii, resursele financiare reduse ale familiilor şi o rată crescută a abandonului şcolar. Acest context îi împiedică pe tineri să îşi continue studiile după finalizarea liceului, ceea ce le limitează semnificativ perspectivele profesionale şi oportunităţile de angajare în domenii care oferă salarii competitive.
Etichete: angajati, educatie financiara, romania,
