Anchetă după reabilitarea bojdeucii lui Ion Creangă. „Pare o casă în care vizitatorii vin să stea ca la o pensiune”

Restaurarea bojdeucii a început acum doi ani. Zilele trecute, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, anunța bucuros că în decembrie muzeul va fi deschis pentru vizite.

Costel Alexe, președintele CJ Iași: „Mă bucur că am încheiat cu succes, că am reușit să conservăm farmecul unic al bojdeucii”.

Doar că mulți dintre cei care au aflat cum a fost reabilitată clădirea au reclamat tocmai că și-a pierdut farmecul.

Printre cei nemulțumiți de modificările aduse se numără și regizorul Radu Afrim.

Citește și

Filmul românesc „Capra cu trei iezi”, adaptat după povestea lui Ion Creangă, a avut premiera la un cinema din Capitală

Radu Afrim: „Acum, bojdeuca lui Creangă e doar o fotografie. Niște arhitecți s-au gândit s-o mutileze pe viață. (...) De ce și-ar mai duce cineva acolo copiii? Ca să vadă ce? Ca să înțeleagă ce? E ca și cum ai veni și ai corecta Amintirile lui Creangă. (...) Poate vreți s-o închiriați".

„Nu mai păstrează acel farmec al bojdeucii pe care îl știm cu toții”

În mare parte, cei care au comentat în spațiul public au reacționat după ce au văzut fotografiile postate de președintele Consiliului Județean. De pildă, în una se văd spoturi luminoase pe pereții bojdeucii.

Vasile Cotiuga, istoric: „Nu mai păstrează acel farmec al bojdeucii pe care îl știm cu toții. Foarte multă piatră și ea supără privitorul, care vrea să vadă o bojdeucă de mahala, simplă, curată. Pare o casă în care vizitatorii vin să stea ca la o pensiune”.

Totuși, cei care s-au ocupat de restaurare spun că modificările au respectat felul în care arăta deja bojdeuca în momentul în care a început reabilitarea.

Filip Ciobănașu, arhitect: ”Noi asigurăm încălzirea, o asigurăm printr-o rezistență electrică care este ascunsă într-unul dintre pereți în spatele tencuielii. Nicio altă formă de încălzire nu ar fi fost la fel de discretă. Spațiile erau iluminate cu opaițul, acum avem prize, asta pentru că în muzeu din când în când se face curățenie, aspiratorul trebuie conectat”.

Bojdeuca lui Creangă, monument istoric și prima casă memorială din România

Gheorghe Baean, director tehnic firmă de construcții: ”Am găsit undeva niște stejar vechi, antic și foarte bine uscat. Și am făcut dușumeaua exact cum a fost. Legat de draniță, era normal să fie așa și să o lăsăm natur, pentru că ea se va patina natural”.

Ministrul Culturii a cerut Corpului de Control să verifice avizul în baza căruia a fost reabilitată clădirea. Iar reprezentanții Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și ai Institutului Național pentru Patrimoniu ar urma să meargă la Iași.

Pentru reabilitarea întregului complex muzeal de la Iasi, autoritățile locale au avut la dispozitie un milion de euro, din care susțin că au cheltuit aproximativ jumătate.

Ion Creangă a locuit cu chirie în căsuța din Dealul Țicăului din 1872 până la sfârșitul vieții, în 1889. Bojdeuca a fost prima casă memorială din România, a devenit muzeu în 1918 și este monument istoric. Cartierul Țicău vine în prelungirea renumitului cartier Sărărie, care urcă spre Târgușor în paralel cu bulevardul Copou, pe care se află FEEA (fostul ISE) și Universitatea Alexandru Ioan Cuza și care se termină lângă stadionul Emil Alexandrescu. 

Aproape de Universitate, de Biblioteca Centrală Universitară (aflată la începutul bulevardului Copou) de nu mai puțin celebra Bolta Rece (fondată chiar în 1889) și la doar 10 minute de mers lejer pe jos de centrul Iașiului (Palatul Regal și Sfinții Trei Ierarhi) bojdeuca a fost și locul din care Creangă a părăsit această lume, pe 31 decembrie 1889, la mai puțin de jumătate de an după ce s-a stins bunul să prieten Mihai Eminescu. 

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale