ANATOMIA UNUI DEZASTRU, PARTEA I. Cine sunt "baietii destepti" din spatele "asasinatului" mamutului industrial UCMR
Destinul tragic al muncii depuse de generatii la rand. Uzina Constructoare de Masini Resita, un mamut industrial, dezvoltat in aproape 250 de ani de existenta, este pe punctul sa fie spulberata de pe harta industriala a lumii.
Compresoare, motoare de locomotiva, motoare navale, armament, utilaje pentru industria petroliera, chimica si metalurgica, poduri rulante, constructii metalice de mari dimensiuni si, mai ales, echipament hidro si termo- energetic. Toate s-au construit la UCM.
Orasul Resita s-a dezvoltat in jurul si datorita celei mai mari platforme industriale din Estul Europei. Aici a fost locul unde s-a proiectat si dezvoltat sistemul hidroenergetic romanesc, s-au fabricat majoritatea turbinelor si generatoarelor care astazi produc curent pentru Romania. Devalizarea uzinelor este un atentat la economia nationala.
Modul in care uzina a fost impinsa spre faliment poate fi trecuta oricand intr-un manual al asasinatelor economice.
Politici strambe, oameni de afaceri dubiosi, autoritati complice, manageri orbiti de interese meschine, criminalitate organizata si mafie transfrontaliera - asa arata reteta insuccesului romanesc la Uzina Constructoare de Masini Resita, UCMR.
O industrie in agonie, destine frante, un oras depopulat si o comunitate care greu intrevede speranta revenirii la vremuri mai bune.
Uzina constructoare de masini UCMR este ultimul bastion al industriei grele romanesti. In aceasta fabrica au fost construite majoritatea agregatelor din industria hidroelectrica romaneasca.
Din pacate, interese obscure, o privatizare in conditii total netransparente, interese transnationale au pus UCMR pe butuci. Acum este intr-o situatie delicata.
Anatomia dezastrului, a dezindustrializarii si a unui atentat la sistemul hidroenergetic romanesc este povestea asasinatului economic de la Resita.
MIRCEA POPA, fost director UCMR: "O uzina ca UCMR-ul sa ajunga in halul in care a ajuns din cauza unor greseli. S-a dat frau liber la tot felul de talhari care sa se imbogateasca si sa ajungem noi cu economia unde suntem acum".
REMUS BORZA, fost administrator judiciar UCMR: "Multa hotie, multa prostie, dar in orice caz si multa tradare a interesului national. N-au fost niste comisii serioase de evaluare a potentialului financiar, al credibilitatii ofertantilor sau cumparatorilor si mai ales nu au fost niste contracte care sa oblige la asumarea unui plan de retehnologizare, de modernizare si la mentinerea profilului companiei si a numarului de angajati pe o perioada de 5 sau 10 ani de zile".
ADRIAN CHEBUTIU- fost presedinte CA si director UCMR: "Degeaba plangi mortul cand e mort, trebuie sa te bucuri de el cand e in viata".
Uzina Constructoare de Masini Resita a fost cea mai mare unitate de acest gen din Estul Europei. Un colos cu o istorie intinsa pe aproape 250 de ani, simbolul industriei romanesti.
Remus Borza a fost pana de curand administrator judiciar la UCMR: "3 iulie 1771 data exacta a fondarii acestui colos industrial cu 50-60 de ani inainte de fondarea marilor imperii sau colosi industriali, fie ca vorbim de Krupp 1811, Krupp Germania, fie ca vorbim de MAN 1834 sau Donavitz 1836".
In perioada Imperiului Habsburgic, fiscul austriac a fondat la Resita prima fabrica in Banat, vanduta ulterior unui consortiu franco-austriac, STEG - Societatea privilegiata cezaro -craiasca austriaca de cai ferate. Primarul actual al Resitei stie ca trecutul obliga.
IOAN POPA, primar Resita: "Aici se face otel din 1771, inainte de a se crea Statele Unite ale Americii, aici s-au facut peste 2500 de locomotive pea bur, aici s-au facut aproape toate turbinele din Romania: Bicaz, Portile de Fier, Olt".
In perioada interbelica grupul industrial de aici, numit Uzinele de Fier si Domeniile Resita, UDR, contribuia cu 10 % din veniturile statului roman. Actualul director de la UCMR intelege situatia dificila de azi, mai ales ca pana nu demult in hale era o forfata intense.
Motoarele navale care au inzestrat cele 300 de nave din flota romaneasca, acum disparuta, au fost facute tot la Resita. Dar si utilaje pentru industria petroliera, chimica si metalurgica, constructii metalice de mari dimensiuni, poduri rulante sau macarale.
In perioada comunista, industria resiteana a fost pilonul de dezvoltare economica al zonei, iar orasul a crescut odata cu fabrica.
Mircea Popa a fost directorul general al UCMR inainte de '89 si a devenit si primul primar post-decembrist al Resitei.
MIRCEA POPA: "Eu va spun ca director la grupul de uzine pe care le conduceam, eram furnizor pentru aproape toata economia tarii".
UCMR tinea in spate aproape intreg judetul Caras-Severin. Si nu numai: de aici s-au desprins nuclee care au pus bazele IMGB sau Combinatelor de Utilaj Greu din Iasi si Cluj.
Generatii intregi de resiteni au muncit in Uzina Constructoare de Masini.
Dupa '89, politicile economice deficitare duc la o prabusirea economiei interne, comenzile scad. Uzina incepe sa acumuleze datorii la stat, la sfarsitul anilor 2000 ajungand la un minus de aproape 50 de milioane de dolari. Singura solutie parea privatizarea. Este momentul in care bucati intregi din economia nationala sunt acaparate de grupuri de interese obscure.
MIRCEA POPA: "Privatizarea care s-o facut la Resita s-o urmarit s-o distruga pentru ca era concurent pentru foarte multi. Era concurent pentru foarte multe firme din strainatate".
Privatizarea UCMR
In 23 decembrie 2003, inainte de Craciun, printr-o hotarare a guvernului Nastase, UCMR este privatizata. La fel ca ARO sau RODIPET, alte companii ajunse in aceiasi zi in mainile unor "investitori strategici" straini sprijiniti de serviciile secrete si prin complicitatea mai marilor vremii.
Actiunile majoritare de la UCMR sunt preluate de casuta postale din Elvetia. O firma fara trecut si viitor - INET AG cu sediul in Muntelier, o mica localitate de pe malul lacului Murtensee. Suma a fost ridicola - un milion de euro si obligativitatea de a se investi in urmatorii ani in mediu si retehnologizare inca 12 milioane. Doar unul dintre strungurile de 125 de tone din fabrica costa cat banii dati de investitor pe actiuni.
Statul roman garanta stergerea datoriilor acumulate pana in acel moment, dar punea conditia ca UCMR sa fie cu plata obligatiilor la zi.
Adrian Chebutiu a fost presedintele Consiliului de Administratie si directorul general al UCMR imediat dupa privatizare. E considerat de unii groparul uzinei, iar activitatea sa i-a adus pana acum o condamnare definitiva in justitie.
ADRIAN CHEBUTIU: "Cine e INET AG? O intrebare care s-a pus in ultimii 15 ani, dar nu s-a raspuns nici acum. Mi-e greu sa spun cine este INET AG, cel putin astazi. Pentru ca intotdeauna INET AG a fost o societate comerciala cu actiuni la purtator. Drept urmare oricare dintre noi poate fi astazi unul dintre actionar la INET AG. Nu am vazut niciodata un certificat de actionar in mainile cuiva, ca sa spun el este actionarul INET AG".
In documentele firmei elvetiene INET AG aparea ca interpus, un cetatean elvetian, Beat Corpataux, pe care il puteai intalni de fatada si in alte afaceri controversate.
ADRIAN CHEBUTIU: "Un personaj extrem de important a fost Bogdan Buzaianu, Nicolae Bogdan Buzaianu. A fost persoana cu care m-am sfatuit operational si catre mi-a transmis viziunea actionaratului vizavi de UCM Resita, care este directia in care aceasta companie se doreste sa mearga".
INET AG este o firma detinuta, controlata de Bogdan Buzaianu, celebru baiat destept de la Hidroelectrica care a construit acel paienjenis de firme, de trader si care au dat un tun altei companii fanion, care au dat un tun Hidroelectrica de peste un milliard de euro doar in in perioada 2006-2012 prin acele contracte directe.
Numele lui Bogdan Nicolae Buzaianu apare in multe afaceri controversata din Romania ultimilor 27 de ani. El este cel care a reusit sa creeze o retea a "baietilor destepti", retea care a corupt majoritatea guvernelor post-decembriste in afaceri cu energie si a cazut de fiecare data in picioare.
Prima lui aparitie a fost ca intermediar al retehnologizarii prin incredintare directa la Portile de Fier I. Ministrul Industriilor de atunci, Calin Popescu Tariceanu, a girat aparitia in piata a unor noi jucatori noi sub pretextul ca acestia vor veni si cu finantarea lucrarilor. Lucru care nu s-a mai intamplat.
Remus Borza a fost administrator judiciar si la Hidroelectrica in cea mai grea perioada a societatii si recunoaste stanjenit ca unul dintre cei care au semnat pentru aparitia unor contractori externi pe multi bani si capabilitati reduse a fost chiar actualul sau sef de partid - Calin Popescu Tariceanu.
Echipa "Romania, te iubesc" a incercat de cateva ori sa ia legatura cu Calin Popescu Tariceanu pe subiectul Portile de Fier, dar nu cu prea mare succes.
Hidrocentrala Portile de Fier I si II a fost construita cu furnituri si specialisti de la Resita in anii '70, dar dupa '90, la reparatii si modernizari au fost preferate firme straine, intermediate de Nicolae Buzaianu.
Retehnologizarea la Portile de fier, care s-a facut inainte de termen, inceputa in 1997 si nefinalizata nici astazi, a avut ca beneficiar compania elvetiana VA TECH HYDRO care s-a transformat ulterior in Andritz.
REMUS BORZA: "S-a ajuns sa se plateasca de cateva ori mai mult, era un contract prin care se preciza ca platim in contrapartida cu energie, s-a si platit, pe firmele lui Buzaianu, chiar am dat, am si platit cash si energie la cativa dolari pentru ca si atunci pretul energiei era la 20-30 de dolari si ei il luau la 7-8 dolari MW".
In paralel cu lucrarile umflate si, de multe ori, ineficiente, la Hidroelectrica au aparut si contracte de furnizare de energie care au adus prejudicii de sute de milioane de euro.
A pus la punct niste mecanisme prin care avea o pozitie de cvasi monopol pe toata productia celui mai mare producator de energie si a celui mai ieftin producator de energie electrica, vorbim aici de Hidroelectica.
Pana in 2012 la momentul denuntarii, Hidroelectrica vindea toata cantitatea de energie prin traderii controlati de Buzaianu.
Iar modelul incredintarilor directe pentru lucrari la Hidroelectrica patentat de guvernul CDR a fost continuat sub guvernarea Nastase, sub girul eminentei cenusii a energeticii romanesti - fostul ministru Dan Ioan Popescu.
O incredintare directa catre doua firme aduse tot de Bogdan Buzaianu, vorbim de Voigt si de Andritz, care si ele la randul lor au dat un tun pe Hidroelectrica, tot de vreun milliard de
OVIDIU AGLICERU - director Hidroelectrica: "Unul dintre motivele intrarii in insolventa a Hidroelectricii a fost retehnologizarile nerentabile, ale PF1, ale PF 2, ale Oltului Inferior, preturi mai mari decat pretul pietei date prin incredintari directe si o calitate a lucrarilor indoielnica. Anumite componente ale hidroagregatelor cedeaza sau au cedat sau nu si-au indeplinit garantiile de functionare prevazute in specificatiile tehnice".
In jurul contractelor cu Hidroelectrica s-a vorbit mult, dar s-a facut putin. Procurorii DIICOT au instrumentat unul dintre contractele - problema si au identificat un prejudiciu de 104 milioane de euro.
Responsabili au fost gasiti directorii de la compania controlata de satul roman si ministrul Seres, dar nu si adevaratii beneficiari - comapaniile "baietilor destepti" si ministri care i-au sustinut.
Acum, la DNA, mai exista un dosar ce vizeaza Hidroelectrica in care se fac cercetari fata de 32 de persoane existand suspiciunea unui grup infractional organizat.
Din pacate, multe dintre faptele cercetate sunt prescrise si dosarul DNA treneaza si el de cativa ani.
Dan Ioan Popescu refuza interviul si explicatiile solicitate, invocand trecerea timpului.
ULTIMELE STIRI
Sursa: Pro TV
Etichete: hidroelectrica, ilegalitati, Uzina Constructoare de Masini Resita,
Dată publicare:
12-05-2017 15:48
