El a subliniat că alegerile nu înseamnă doar vot, buletine, secţii şi rezultate, ci şi încrederea cetăţenilor că votul lor contează, potrivit Agerpres.
„Astăzi, Autoritatea Electorală Permanentă împlineşte 23 de ani de existenţă. Este un moment în care privim la drumul parcurs, dar, mai ales, la responsabilitatea pe care o avem faţă de viitorul democraţiei din România. Alegerile nu înseamnă doar vot, buletine, secţii şi rezultate. Înseamnă încredere. Încrederea cetăţenilor că regulile sunt clare, că sunt aceleaşi pentru toţi, că votul lor contează şi că instituţiile care organizează şi supraveghează procesele electorale îşi îndeplinesc misiunea cu profesionalism, imparţialitate şi respect faţă de lege. Această încredere nu se câştigă prin declaraţii, se construieşte prin reguli corecte, decizii transparente, competenţă profesională şi capacitatea instituţiilor de a răspunde unor realităţi aflate într-o continuă schimbare", a declarat Ţuţuianu, în mesajul transmis cu acest prilej.
El a arătat că şi-a asumat, la preluarea mandatului, obiectivul de a contribui la transformarea AEP într-o instituţie "puternică, modernă, credibilă şi respectată atât în România, cât şi în plan internaţional", care nu se limitează la gestionarea perioadelor electorale.
Ţuţuianu a precizat că a început un proces amplu de reformă, pentru a nu păstra "aceleaşi reguli neclare" şi "mecanisme fragmentate", menţionând că a iniţiat un pachet de proiecte legislative pentru modernizarea sistemului electoral şi consolidarea instituţiei.
Preşedintele Autorităţii s-a referit în acest sens la elaborarea Codului electoral, reforma legislaţiei privind partidele politice şi finanţarea activităţii acestora şi a campaniilor electorale, o lege proprie de organizare şi funcţionare a AEP şi reglementări privind publicitatea politică.
Potrivit acestuia, Codul electoral reuneşte într-un cadru legislativ coerent reglementările privind alegerile prezidenţiale, alegerile parlamentare, alegerile locale şi alegerile pentru Parlamentul European, precum şi referendumurile.
„În paralel, am pus în mişcare reforma legislaţiei privind partidele politice şi finanţarea activităţii acestora şi a campaniilor electorale. Regulile trebuie să reflecte realităţile actuale, să asigure transparenţa surselor de finanţare şi a cheltuielilor, să consolideze mecanismele de control şi să stabilească responsabilităţi clare", a arătat el.
Adrian Ţuţuianu a menţionat că este esenţială reglementarea organizării şi funcţionării Autorităţii Electorale Permanente printr-o lege proprie, adăugând că este dificilă construirea unei administraţii electorale puternice atunci când "statutul, atribuţiile şi mecanismele sale de funcţionare sunt dispersate în reglementări diferite".
„Am acordat, de asemenea, o atenţie deosebită aplicării Regulamentului (UE) 2024/900 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparenţa şi vizarea unui public-ţintă în publicitatea politică. Comunicarea politică s-a mutat într-o măsură tot mai mare în mediul digital, iar cetăţenii trebuie să poată identifica cine plăteşte pentru un mesaj politic, cine îl transmite şi în ce condiţii ajunge acesta la ei", a detaliat el.
„Modernizarea legislației electorale și consolidarea încrederii în alegeri, priorități pentru AEP”
Preşedintele AEP a menţionat că în aceeaşi direcţie se înscriu şi demersurile privind transpunerea celor două directive europene referitoare la dreptul cetăţenilor Uniunii Europene de a vota şi de a candida la alegerile pentru Parlamentul European şi la alegerile locale.
„Toate aceste proiecte au în comun aceeaşi direcţie: modernizarea regulilor, consolidarea instituţiei şi creşterea încrederii în procesele electorale. Ele presupun consultare, dialog cu partidele politice, cu societatea civilă şi cu instituţiile competente. Adoptarea legilor aparţine Parlamentului, iar implementarea lor trebuie pregătită temeinic, astfel încât noile reguli să fie cunoscute, aplicabile şi testate înaintea scrutinurilor viitoare", a explicat Adrian Ţuţuianu.
„AEP trebuie să fie un interlocutor serios pentru Parlament, Guvern”
Conform acestuia, AEP trebuie să fie un interlocutor serios pentru Parlament, Guvern, autorităţile administraţiei publice, partidele politice şi societatea civilă, dar şi un partener credibil pentru instituţiile electorale din alte state şi pentru organizaţiile europene şi internaţionale.
„Le mulţumesc colegilor din cadrul AEP pentru contribuţia lor şi apreciez implicarea celor care au înţeles că instituţia nu este o moştenire personală şi nici un teritoriu rezervat unor interese de grup. Ea există pentru cetăţeni, este susţinută din bani publici şi trebuie administrată cu responsabilitate, integritate şi respect faţă de lege. Mandatele trec, instituţiile rămân. Iar ceea ce lăsăm în urmă trebuie să fie mai bun decât ceea ce am găsit", a transmis şeful Autorităţii.
El a spus că, la 23 de ani de la înfiinţare, AEP are în faţă o etapă importantă.
„Nu este suficient să administrăm ceea ce am moştenit. Trebuie să avem capacitatea de a corecta ceea ce nu funcţionează, de a moderniza ceea ce a rămas în urmă şi de a construi ceea ce va fi necesar pentru alegerile viitorului. Vreau ca AEP să fie o instituţie al cărei prestigiu se bazează pe ceea ce face, pe felul în care îşi îndeplineşte atribuţiile şi pe încrederea pe care o câştigă prin rezultate. Aceasta este direcţia pe care mi-am asumat-o şi acesta este angajamentul meu: o Autoritate Electorală Permanentă mai puternică, mai transparentă, mai bine pregătită şi mai aproape de standardele unei administraţii electorale moderne. La mulţi ani, Autoritatea Electorală Permanentă!", a afirmat Adrian Ţuţuianu.
